Ce argumente au oamenii care promovează un calendar cu mai multe zile de școală? Cum justifică Ministerul Educației Naționale (MEN) alegerile privind calendarul anului școlar? Și care e rolul elevilor în această dezbatere?
În anul școlar 2017-2018, elevii din România vor sta în total 167 de zile la școală, echivalentul a 35 de săptămâni, cu variații de câteva zile în funcție de ciclul și profilul de studiu – clasele terminale de liceu învață timp de 32 de săptămâni, în timp ce cursurile din învățământul profesional și tehnologic durează 37 de săptămâni – și de zilele libere primite cu ocazia sărbătorilor naționale. Chiar și fără vacanțele neprevăzute, cum au fost zilele în care școlile au fost închise din cauza zăpezii, anul școlar din România este printre cele mai scurte din Europa. Actualul este cel mai scurt din ultimii zece ani, iar ordinul de ministru pentru anul viitor prevede o singură zi în plus de cursuri. Conform statisticilor europene, suntem țara cu unele dintre cele mai lungi vacanțe de vară – 12 săptămâni – alături de Italia, Malta, Portugalia, Letonia și Turcia.
Alături de minister, în discuțiile privind structura anului școlar este implicat și Consiliul Național al Elevilor (CNE), care la începutul acestui an a lăudat decizia MEN de a menține o vacanță de iarnă de trei săptămâni în anul școlar următor. Motivele invocate de CNE țin de dificultăților celor din mediile dezavantajate, unde fie școlile nu au sisteme adecvate de încălzire, fie elevii nu pot ajunge la școală din cauza drumurilor greu accesibile.
Am pus față în față opiniile a două părți implicate în dezbaterea privind lungimea anului școlar, pentru a vedea care sunt avantajele și dezavantajele structurii actuale, însă vrem să auzim și vocea voastră în această discuție. Ce părere aveți despre actuala structură a anului școlar?
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.
Fondatoarea Asociației Edusfera, ONG care susține accesul la o educație de calitate a copiilor și tinerilor români, prin dezvoltarea de programe în domeniul educației.
Instituția executivă care conduce și finanțează educația publică din România.
Tincuța Apăteanu este de părere că anul școlar ar trebui să aibă mai multe zile și subliniază în argumentele sale că numărul scăzut de zile de școală din România duce la scăderea calității educației și la agravarea inechității din sistem.
Argumente:
1. Un număr mai mare de zile de școală ar permite abordarea mai relaxată a conținuturilor și atingerea mai eficientă a obiectivelor de învățare - ar exista mai mult timp pentru consolidarea cunoștințelor și pentru exersarea competențelor dobândite, ar exista mai mult timp pentru identificarea dificultăților de învățare și pentru elaborarea unor planuri personalizate de învățare. În acest moment profesorii sunt nevoiți să treacă la următorul subiect pentru a acoperi toate obiectivele stipulate în programele școlare, fără să reușească să se asigure că toți copiii au ținut pasul și și-au însușit cunoștințele/abilitățile/competențele necesare. În timp, golurile cresc, mulți copii rămân în urmă și așa ajungem să avem rezultate scăzute la evaluările naționale și internaționale, iar calitatea educației scade.
2. Cercetările științifice în domeniu au demonstrat faptul că vacanța din timpul verii are un impact negativ semnificativ asupra învățării, elevii pierzând până la 40% din cunoștințele dobândite în timpul anului școlar (citirea și competențele matematice sunt vizate în mod direct). Cei mai afectați sunt elevii din medii defavorizate, care în timpul verii nu au acces la activități educaționale nonformale și informale (tabere, vizite la muzee, vizite în străinătate, cluburi etc.). O vacanță îndelungată, în concluzie, contribuie în mod direct la creșterea inechității în educație deoarece impactul negativ este mai mare asupra elevilor cu oportunități reduse.
3. Numărul scăzut de zile de școală (corelat cu conținuturile programelor școlare) încurajează în mod tacit industria meditațiilor și face ca pregătirea suplimentară să fie esențială pentru obținerea unor rezultate satisfăcătoare la evaluări. Părinții știu că profesorii nu au timp la școală să parcurgă în mod calitativ, consistent, materia în timpul orelor de curs, iar elevii nu au timp să își consolideze cunoștințele, așadar părinții apelează la meditatori (în pofida existenței unui cod etic, meditatorul este de cele mai multe ori profesorul de la școală). Durata scurtă a anului școlar facilitează așadar corupția din educație și contribuie la creșterea inechității, deoarece elevii săraci nu au acces la meditații.
De cealaltă parte, Ministerul Educației Naționale (MEN) argumentează că structura anului școlar a fost stabilită în urma unei consultări la care au participat elevi, profesori și părinți, iar numărul de zile se raportează la timpul de instruire recomandat.
Argumente:
1. Calendarul anului școlar 2018-2019 a avut ca bază de fundamentare rezultatele unei consultări online realizate de Ministerul Educației la care au participat elevi, părinți și profesori. În larga majoritate, această consultare a indicat preferința pentru un an școlar cu 34 de săptămâni, deosebirile fiind constatate doar în materie de structurare a vacanțelor de sărbători sau intersemestriale.
2. Timpul de instruire reprezintă durata pe parcursul căreia o școală publică trebuie să asigure instruirea elevilor la toate disciplinele integrate în curriculumul obligatoriu și opțional, în cadrul școlii și în activități în afara școlii care sunt părți formale din programele obligatorii. Timpul de instruire nu include pauzele dintre ore sau alte întreruperi, timpul opțional în afara zilei de școală, timpul dedicat temelor pentru acasă și activităților de tutoriat sau de studiu privat. De asemenea, nu include zilele în care școlile sunt închise pentru festivități (de exemplu, zile naționale) și zilele în care elevii nu frecventează școala ca urmare a perioadelor de pregătire destinate cadrelor didactice sau zilelor de examinare. În majoritatea cazurilor, educația obligatorie acoperă doar nivelurile primar și secundar general. Însă în 22 din 42 de sisteme educaționale europene, educația obligatorie include și unul sau mai mulți ani din nivelul secundar superior. Timpul minim de instruire pe an se calculează prin împărțirea timpului total recomandat pentru instruire la numărul de ani pe fiecare nivel educațional. În educația primară, media timpului minim recomandat de instruire pe an în Europa este de 740 de ore. În România este de 501 ore. Media timpului minim recomandat de instruire pe an în educația secundară generală este de 873 de ore (825 în România), fiind mai mare decât în educația primară. În 22 de sisteme educaționale, cel puțin un an de nivel secundar superior este obligatoriu. Media recomandată pe an la acest nivel educațional este de 903 ore. În medie, educația primară include cel puțin 4.089 ore de instruire (2.503 în România), iar educația generală de nivel secundar inferior include 3.011 ore (3.300 în România).
3. Anul școlar începe în luna august în următoarele state: Danemarca (10 august), Germania (1 august), Olanda (17, 24 și 31 august, în funcție de regiune), Finlanda (între 10 și 18 august), Scoția (15 august), Elveția (între 10 și 31 august, în funcție de fiecare canton în parte), Islanda (între 21 și 24 august), Liechtenstein (17 august) și Norvegia (între 17 și 21 august). La 1 septembrie anul școlar începe în următoarele state: Belgia, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă, Estonia, Macedonia, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovenia și Anglia. În medie, durata anului școlar în aceste țări este de 190 de zile lucrătoare (în România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare).
Dezbaterea anterioară