Jurnalist specializat pe educație. A început să lucreze în redacția România libera în anii 2000. A fost apoi în redacțiile de la Adevărul, DIGI 24, HotNews.ro, unde a acoperit în principal subiectele legate de învățământul din România.
Răducu Drăgan este în clasa a zecea la Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov. Pentru că a avut curajul să se ducă să învețe la oraș, și-a câștigat respectul în satul său Cutuș, care numără vreo 800 de locuitori. Practic, școala lui Răducu are mai mulți elevi decât are Cutuș locuitori. Și un cu totul alt univers. În plină pandemie, băiatul a umblat din poartă în poartă pe la vecinii lui să-i convingă să-și dea copiii la liceu.
Aproape 140 de mii de elevi de școală generală s-au înscris în programul Ministerului Educației pentru ore remediale, cei mai mulți din Iași, Argeș și Bacău. La aceștia se adaugă 90 de mii de liceeni care recuperează lacunele din pandemie prin programul ROSE. Nevoia este însă mult mai mare: datele de la guvern și de la IRES estimează că între 600 de mii și un milion de copii au avut acces limitat la educație online în ultimul an, adică de cel puțin trei ori mai mulți. Din analiza Școala 9 rezultă și că județele cu cei mai mulți elevi înscriși la ore remediale nu sunt neapărat și județele cu cele mai multe pierderi de învățare.
Două psihologe explică pentru Școala 9 posibilele motive pentru care elevul de la Colegiul „Ion Creangă” din București, în vârstă de 16 ani, și-a atacat profesoara de japoneză (26 de ani) cu un cuțit, în timpul orelor de curs. De la „generația copiilor crescuți fără limite” până la „influența jocurilor online” și „dezechilibre emoționale”.