Puse față în față, manualele de istorie din România și Republica Moldova prezintă perspective diferite în ce privește Marea Unire din 1918: de la evenimentele centrale ale lecțiilor, la actorii implicați datele subliniate și repetate. Faptul că drumurile istorice ale României și Basarabiei ajung să se despartă la doar 26 de ani după Marea Unire, după ce Republica Moldova a ajuns încorporată în Uniunea Sovietică, respectiv independentă la destrămarea URSS, poate fi o justificare a perspectivei diferite în care este prezentată Marea Unire. Cu un mai mare accent pe evenimentele care au avut în prim-plan Basarabia, manualele moldovenești pun în centrul discuției personalități și momente care-și găsesc puțin loc sau nu sunt menționate deloc în manualele noastre. De cealaltă parte, faptul că Transilvania a rămas în componența României până în prezent dictează discursul istoric din manualele românești, în care data de 1 decembrie reprezintă reperul central al Marii Uniri.
Clasa a patra: Regele Ferdinand și Ion Inculeț
România
După o scurtă prezentare a Primului Război Mondial, în manualul pentru elevii români de clasa a patra urmează lecția „Regele Ferdinand și Marea Unire”. Conducătorul României este prezentat drept „foarte cultivat”, dar cu „o fire rezervată și timidă”. Este subliniată concesia „dureroasă” pe care Ferdinand a făcut-o când a decis ca România să intre în război împotriva țării sale de origine, Germania. În textul lecției apar doar informații despre Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, iar la paginile de exerciții copii discursul lui Iuliu Maniu de la Alba Iulia, o parte din principiile Rezoluției Marii Adunări Naționale, un citat al Regelui Ferdinand referitor la decizia României de a intra în război și un citat al lui Nicolae Iorga despre rege.
„(...) Ferdinand s-a ridicat la înălțimea misiunii sale regale și a știut, în momente dificile, să-și dovedească responsabilitatea cu prețul unor concesii dureroase. S-a arătat, astfel, de acord ca România să intre în război împotriva țării sale de origine, Germania. În momentele foarte grele ale Primului Război Mondial, când țara noastră pierduse jumătate din teritoriu și încerca o ultimă rezistență în Moldova, a știut să însuflețească armata română, formată în majoritate din țărani, promițându-le, în schimbul sacrificiului de pe front, pământul atât de dorit.” – descrierea Regelui Ferdinand în manualul românesc de clasa a IV-a
Republica Moldova
Lecția elevilor de peste Prut începe cu un citat de I.C.Brătianu și conține fotografiile lui Ion Inculeț, Constantin Stere și Pan Halippa, oameni politici cu „rol important în realizarea Marii Uniri și în schimbarea destinului înaintașilor noștri”. Cel mai important moment (prin modul în care este subliniată data) este, în viziunea autorilor moldoveni, acela în care Basarabia a votat Actul Unirii, pe 27 martie 1918. Totuși, nu lipsesc nici datele la care Bucovina și Transilvania au decis unirea cu România. Nu apare nicio mențiune legată de Regele Ferdinand; în schimb, este prezentat rolul decisiv al Sfatului Țării în realizarea Unirii, iar la final apare un citat din Declarația de Unire a Basarabiei cu România.
Materia de liceu: consolidarea statală și desprinderea de imperiu
România
După trei texte extrase din Declarația de unire a Basarabiei cu România, a Bucovinei cu România și din Rezoluția Marii Adunări de la Alba Iulia, manualul românesc de clasa a XII-a împarte lecția despre „constituirea statului național unitar român” în patru idei principale, prezentate pe aceeași pagină: cadrul internațional al Marii Uniri (evoluțiile de după Primul Război Mondial care au contribuit la contextul unirii), Unirea Basarabiei cu România, Unirea Bucovinei cu România și Unirea Transilvaniei cu România. Comparativ cu manualul din Republica Moldova, subiectul Marii Uniri primește mai puțin spațiu, însă este menționat și pe parcursul altor lecții, cu un accent mai mare pe contextul european în care a avut loc evenimentul.
„În decembrie 1917, la Tiraspol și-a ținut lucrările Congresul Românilor Transnistreni, (...). Delegații la Congres au revendicat unirea teritoriilor din stânga Nistrului cu Basarabia. Realizarea acestui deziderat n-a fost posibilă, deoarece în Transnistria s-a instaurat regimul bolșevic, pe care l-a substituit ulterior ocupația militară austro-ungară, urmată de cea a Antantei și a lui Petliura și din nou de cea bolșevică.” – prezentarea situației din Transnistria în manualul de istorie de clasa a XI-a din Republica Molodva
Republica Moldova
În manualul de clasa a XI-a de la editura Știința, moldovenii dedică patru pagini evenimentului Marii Unirii și prezintă cronologic etapele Unirii în care a fost implicată Basarabia: de la mișcarea de eliberare națională, la desprinderea de imperiu, votarea actului de unire și unirea Bucovinei și Transilvaniei. La fel ca în cazul clasei a patra, sunt prezentați cei mai importanți oameni politici basarabeni care au participat la unire: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Ion Inculeț și Constantin Stere. Iar alături de numele lor și de documentele votate de Sfatului Țării se află și o casetă dedicată moldovenilor din Transnistria. Lecția se încheie cu un studiu de caz referitor la Marea Adunare de la Alba Iulia, în care este inclus un citat din Rezoluția de Unire, iar la unul dintre exerciții elevii sunt îndemnați să descrie evoluția procesului de unire a Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei și să identifice asemănări și deosebiri.
Manuale comparate (au fost alese cele mai recente versiuni):
România (disponibile pe site-ul Ministerului Educației Naționale)
Istorie, manual pentru clasa a IV-a, semestrul al II-lea, editura Corint, 2016
Istorie, manual pentru clasa a XII-a, editura Niculescu, 2015
Republica Moldova (disponibile pe site-ul Ministerului Educației al Republicii Moldova)
Istoria românilor și universală, manual pentru clasa a IV-a, editura Știința, 2016
Istoria românilor și universală, manual pentru clasa a XI-a, editura Cartdidact, 2014
