Cancelarie

7 întrebări despre granturile pentru combaterea abandonului. Școlile pot primi până la 200 de mii de euro

Până vineri, 21 ianuarie, școlile care au mulți elevi cu risc de abandon școlar pot să se înscrie pentru a primi fonduri de până la 200.000 de euro. Școala 9 răspunde întrebărilor despre înscriere, tipuri de programe finanțate și criteriile pe care școlile trebuie să le îndeplinească. În total, peste jumătate de miliard de euro va merge către proiecte care să-i facă pe copiii din medii dezavantajate să revină la școală: cursuri remediale, școală după școală, activități culturale, echipamente IT sau amenajarea unor spații.

Editorial. Ce (mai) putem învăța de la Eminescu?

15 ianuarie este ziua în care se vorbește (mai) mult despre Eminescu. În special despre poetul și omul Eminescu. I se recită poeziile, îi este evocată (din nou) viața, poveștile de iubire, se vorbește despre moartea lui (context în care se activează teorii ale conspirației). Și din când în când este adus în discuție și jurnalistul Eminescu.

Editorial. Bilet de ieșire din 2021 sau stare cu globuri

Vă amintiți cum erau programele de formare profesională desfășurate în sistem „față în față”? Vă amintiți de exercițiile de dezgheț, de activitățile pe grupe, de jocurile de rol? De pauzele de cafea? De evaluarea zilei de curs? De metodele și instrumentele utilizate pentru a da feedback?

Unul dintre aceste instrumente este „biletul de ieșire”. Când finalizezi o zi dintr-un program de formare sau cursul însuși, trebuie să completezi o fișă de feedback care este un fel de formulă de bilanț și dă seama despre cum ai receptat sesiunile sau programul întreg.

Emilia Șercan, jurnalista de investigație care scrie despre plagiate: „Ar trebui să existe sancțiuni mai drastice când vine vorba de teme și de examene”

Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.

Majoritatea școlilor din zona Moldovei au pasat către părinți responsabilitatea testării elevilor. „Ne-am dorit teste și acum vrem să scăpăm de ele”

Din cinci județe ale Moldovei, codașe la vaccinare, doar în unul singur, Neamț, se va face testarea elevilor în școli. În restul s-a decis ca părinții să aibă această responsabilitate. În Vaslui și Botoșani, de pildă, toți elevii vor trebui să fie testați acasă. Decizia a fost luată în consiliile de administrație ale școlilor, în care părinții reprezintă maximum 30% din componența totală. Asociațiile acestora spun că marele test de fapt este cel al monitorizării rezultatelor testării.

Editorial. Am fost observator la interviurile pentru directori și am văzut profesori care nu știu să trimită un email

Am avut ocazia să particip în calitate de membru observator din partea Consiliului Elevilor la concursurile de directori și directori adjuncți din județul meu, Vrancea. Observator înseamnă că nu am avut voie să pun întrebări candidaților, din păcate. Am văzut profesorii devenind elevi și nu unii foarte bine pregătiți, am văzut profesori fără viziune, perorând discursuri lăbărțate și deloc concrete. În plină pandemie, când școala a fost în nemilosul joc online-offline, am întâlnit profesori care se visează directori, dar nu știu să lucreze pe calculator.