REZOLVAT prezintă rezolvări la probleme punctuale din mediul educațional, implementate la nivel de școală, comună, oraș, județ și până la nivel național.
Marian Gorocilă sau Goro, cum îi spun cei care îl cunosc, are 24 de ani și peste 100 de elevi la meditații, cam cât o școală de la țară. Deși nu e profesor într-o instituție de învățământ, el predă, din pasiune, istorie unor elevi din toată țara printr-un curs pe care l-a construit anul trecut. Îi pregătește pentru proba de istorie de la Bac sau pentru admiterea la Academia de Poliție unde e nevoie de această materie. Mii de persoane urmăresc conținutul educativ pe care îl creează pe rețelele de socializare. Școala 9 a vrut să afle de la Goro cum și-a organizat această „școală paralelă” în privat și ce crede despre cea de stat.
La sfârșitul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiecare sală de clasă din România ar trebui să fie echipată cu o tablă inteligentă cu ecran tactil, care să facă uitate creta și buretele. Este planul ambițios anunțat de Ministerul Educației. Mai multe studii arată că predatul cu aceste table inteligente are efecte pozitive doar dacă profesorii învață să le folosească toate aplicațiile, nu dacă se rezumă doar să scrie lecția pe ele, ca pe clasicele table negre.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?