Iată-ne în pragul unei mari dileme – cum luăm decizii responsabile și cum îi sprijinim pe copii să învețe să aleagă pentru sine când noi nu le vom mai fi alături? Este o grijă care ne urmărește discret și pe care o privim în ochi mai ales în momentele de răscruce.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Teoria autodeterminării spune că cea mai eficientă metodă de a învăța o limbă străină este de a-ți seta niște motivații personale, astfel încât învățarea acelei limbi să devină ceva personal pentru tine. O cercetătoare britanică explică, într-o analiză The Conversation, cum funcționează această teorie și de ce faimoasa aplicație Duolingo are și efecte negative.