Clasă

Sondaj în școlile britanice. Ce lecții au învățat profesorii în pandemie

Pentru a afla ce impact a avut închiderea școlilor asupra educației, sănătății și stării de spirit ale elevilor, The Conversation a efectuat un sondaj la care au participat 200 de profesori din școlile primare din Țara Galilor. Printre măsurile propuse de ei au fost: concentrarea pe starea de spirit a elevilor și profesorilor, mai puțină presiune pe note și topuri ale școlilor în funcție de performanțele copiilor, o linie telefonică de suport pentru părinți și îmbunătățirea infrastructurii pentru școala online. 

Tinerii care au luat examenele naționale din închisoare. „Credeam că având 25 de ani, timpul este deja pierdut”

Peste 2000 de deținuți au făcut anul trecut școală în penitenciar, de la clasa întâi până la facultate. 11 au dat Evaluarea națională și bacalaureatul. Școala 9 a vorbit cu doi tineri de la Penitenciarul Jilava care și-au luat examenele la peste zece ani de când au abandonat școala. Amândoi spun că știrile despre cât de mulți elevi pică la examene în fiecare an le-au știrbit încrederea. După examen s-au mirat cât de ușor a fost. O poveste despre încredere și nevoia de a visa.

Trei studenți români în străinătate, despre cum este combătut plagiatul în universitățile lor. „Nu văd nicio diferență între a fura din magazin și a copia”

Jumătate dintre profesorii români din preuniversitar cred că elevii lor copiază în referate și alte lucrări pentru școală, fără să citeze sursele, arată un studiu realizat de Consiliul Național al Elevilor în această toamnă. Fenomenul pare scăpat de sub control. Chiar ministrul Cercetării și Digitalizării, Florin Roman, este acuzat că a plagiat în lucrarea de dizertație, potrivit Libertatea. Alte țări europene au găsit deja soluții eficiente de combatere a fraudei academice. Trei studenți români la facultăți din Marea Britanie, Franța și Germania au explicat cum percep ei fenomenul plagiatului și ce rigori li s-au impus în universități. 

Ce învață copiii la grupa mică? Cum să-și ajusteze părinții așteptările

Să raporteze numărul la cantitate, să numere în concentrul 0-3, să învețe cuvinte noi, să le conștientizeze înțelesul și să le utilize în contexte diferite și adecvate, să poată fi atenți la activități timp de 15-20 de minute, să cunoască părțile corpului uman și anumite caracteristici ale anotimpurilor. Sunt o parte dintre achizițiile pe care trebuie să și le însușească un copil la finalul grupei mici la grădiniță. Ema Tănase, profesor pentru învățământul preșcolar, le spune părinților ce trebuie să urmărească la copiii lor pe parcursului primului an de grădiniță. 

Olimpică la latină, viitoare studentă la Drept: „Și în Imperiul Roman au existat crima, cauțiunea, furtul. Avem multe de învățat de la cei din urmă”

Ioana-Roxana Popa este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași și unul dintre foarte puținii elevi români olimpici la limba latină. Eleva respinge denumirea de „limbă moartă” dată unei limbi care stă și azi la originea comunicării din atâtea țări. Studiind latina, Roxana a înțeles în profunzime cum funcționau societățile de demult și a constatat cu uimire că nu s-au schimbat atât de multe față de secolul 5 î.e.n.  

Editorial. Moșul secret între a fi și a nu fi

Cum dăruim? Ce dăruim? Cum primim ceea ce ni se dăruiește?

E o abilitate de viață, nu? Este o competență, în fond. Dacă ar fi să subordonăm răspunsurile la aceste întrebări uneia dintre competențele-cheie formulate în 2018 de Consiliul Uniunii Europene, aceasta ar fi competența personală, socială și de a învăța să înveți, mai exact prima parte a ei.