Cine nu știe celebra și amuzanta, dar și trista poveste a omului leneș portretizat de Ion Creangă? Omul care era atât de leneș încât, atunci când o femeie bogată și miloasă vrea să-l scape de spânzurătoarea spre care-l duceau sătenii, refuză posmagii oferiți de aceasta, pentru că i se pare prea greu să și-i înmoaie singur. Cu adevărat, nu știm o parabolă mai elocventă pentru a ilustra ultima limită a lenei. Sau a delăsării. Grozavă povară!
Trei săptămâni de practică peste graniță i-a făcut pe mai mulți elevi de la singurul liceu din Vâlcea cu specializarea silvicultură să viseze la propria afacere, în condițiile în care verdele câștigă teren și în România, în curți, pe acoperișurile blocurilor și în clădirile de birouri. Aceeași experiență i-a ajutat să înțeleagă cum se pot folosi de tehnologie ca să creeze spații verzi. „Acum, ei văd un viitor în acest domeniu, le e mai clar ce implică”, spune Remus Răcășan, profesorul lor coordonator, alături de care au fost în Portugalia prin proiectul Erasmus +.
După ce am vorbit cu elevii despre școală, a venit rândul cadrelor didactice să ne răspundă ce înseamnă să fii profesor azi în România? E un job sau o vocație? Ce poate fi schimbat în bine și ce funcționează deja? Adresăm întrebări cadrelor didactice despre sistemul de educație românesc, de la angajarea în sistem până la lucrul la clasă, metode de predare, relația cu elevii și părinții. Și îl lansăm astăzi, la începutul unui nou an școlar care începe sub regulile unei noi legi a educației și a schimbărilor din sistem.