Corul Madrigal a lansat în această lună, la nivel naţional, programul-campanie „Cantus Mundi pentru Ucraina”, dedicat copiilor ucraineni refugiați, pentru ca aceștia să se simtă integrați social. Cei mici vor descoperi proiecte muzicale și jocuri interactive cu ajutorul voluntarilor români. O profesoară de muzică din Focșani a creat și un ghid al voluntarului, care cuprinde exemple de jocuri cu mișcare, de sincronizare, cu percuție a corpului și cu instrumente muzicale. Până acum, 30.000 de minori au rămas în România, după ce au fugit cu familiile sau singuri din Ucraina invadată de armata rusă.
Îmi amintesc de profesorul meu de română. Impunător, cu un mers regal. Intra în clasă (nu știu cum se făcea că ora de română era de cele mai multe ori după cea de sport), strâmba din nas și spunea: „Trei lucruri sunt urâte în lumea asta: să minți, să furi și să duhnești.” Înțelegeam ce voia să spună (mai ales atunci când folosea ultimul verb) și încercam din răsputeri să îndepărtăm de noi, în mica baie a școlii, cu apă rece, în acele vremuri în care antiperspirantele erau doar ilustrații de Neckermann, mirosul de transpirație. Ne atrăgea atenția acest ultim verb (bine, el nu folosea verbul „a duhni”, ci un altul, mult mai dur ca sonoritate), iar celelalte două treceau cumva în plan secund.
Bosnia și Herțegovina este o țară cu doar 3 milioane de locuitori de trei etnii: bosniaci, sârbi și croați și un puternic filon pro-rus. Fostă parte a Iugoslaviei, în țară încă mocnesc urmele conflictelor sângeroase din 1992-1995. Școala 9 a stat de vorbă cu Ammar Grabic, președinte al Youth Press Association în Bosnia și Herțegovina, bursier al programului Study of the United States Institutes for Student Leaders from Europe al Departamentului de Stat american. Acesta a povestit despre segregarea din școli și care sunt visele unui tânăr care vine dintr-o țară dezbinată etnic și administrativ.