Categorie

Clasă

Despre învățare în toate formele ei, alături de elevi, părinți și profesori.

EcoU

Good prof, bad prof. Ce se vede pe fereastra clasei și teroarea liceului în comunism

de Claudia Goga și Luminița Aldea Ilustrații: Alina Marinescu

În luna mai am lansat campania „Good prof, bad prof” în care invitam profesori, elevi și persoane publice să facă portretul unui profesor „good” și al unuia „bad”. Niciun univers, nici cel al școlii, nu poate fi creionat doar în „alb/negru”, însă am vrut să lansăm o temă de discuție, să etalăm bune practici și profiluri luminoase din educație, la fel cum comportamentele „așa nu” pot fi o lecție prețioasă, mai ales dacă nu sunt alterate de discurs moralizator. În acest episod, prezentăm relatările a doi dintre cititorii care ne-au scris, inspirați de campania noastră. Iată poveștile din școală scrise de scriitoarea Luminița Aldea și profesoara Claudia Goga.

29.12.2021

Profesorul din Ploiești care a pus materia de la contabilitate pe versuri rap. „N-ar trebui să-i îndopăm pe elevi cu formule, definiții, teoreme”

de Andreea Archip Foto: Dumitru Angelescu Video: Cosmin Nistor

După opt ani într-o corporație, Liviu-Gelu Drăghici a intrat în învățământ, așa cum visa din facultate. Le predă economie liceenilor săi din Ploiești și îi evaluează diferit: ia 10 la el cine respectă un set de 12 reguli pe care le prezintă la început de an școlar. Printre care prezența, ținuta business la ore, să vadă o listă de filme și să citească anumite cărți, să își țină contabilitatea cheltuielilor. Pe cei mai buni îi trimite în vacanța de vară, pe banii lui, la mare. În afara școlii, profesorul este și cântăreț de muzică populară și scrie poezii despre fotbal, talente care l-au ajutat să pună materia pe versuri rap.

22.12.2021

Istoria comunismului în România, predată elevilor prin benzi desenate. „Acest gen de auxiliar didactic este folosit pe scară largă în Japonia”

de Adelina Mărăcine

Autorul de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu a lansat în această lună, în cadrul unei conferințe online, primul volum din seria „Momente din istorie - Istoria comunismului în România. Începuturile”, un roman grafic interactiv, gândit pentru orele de istorie din școli și licee. La lansare au participat mai mulți profesori de istorie și zeci de elevi din București și din țară.

21.12.2021

Trei dintre cele mai aglomerate școli din București au elevi cât populația orașului Lehliu-Gară. Cum s-au descurcat în pandemie

De Medeea Stan, Adelina Mărăcine, Andreea Archip. Fotografii: Eli Driu și Vlad Chirea

În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.

19.12.2021

Cinci studenți povestesc cum și-au ales facultatea

de Corina Dimitriu

Alegerea facultății reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă majoritatea elevilor de liceu din România. 8 din 10 liceeni sunt convinși încă din clasa a IX-a că vor să urmeze studii universitare, dar mai bine de jumătate nu au idee spre ce domeniu, arată un studiu realizat de Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București. Chiar și în clasa a XII-a, 25% dintre elevi nu au încă o viziune definitivă cu privire la facultatea pe care s-o aleagă. Școala9 a vorbit cu studenți români, în țară sau în străinătate, care consideră că au luat cea mai bună decizie.

17.12.2021

Sondaj în școlile britanice. Ce lecții au învățat profesorii în pandemie

de Adelina Mărăcine Foto: Eli Driu

Pentru a afla ce impact a avut închiderea școlilor asupra educației, sănătății și stării de spirit ale elevilor, The Conversation a efectuat un sondaj la care au participat 200 de profesori din școlile primare din Țara Galilor. Printre măsurile propuse de ei au fost: concentrarea pe starea de spirit a elevilor și profesorilor, mai puțină presiune pe note și topuri ale școlilor în funcție de performanțele copiilor, o linie telefonică de suport pentru părinți și îmbunătățirea infrastructurii pentru școala online.

16.12.2021

Alte articole

Laborator

Românii care au făcut aplicația mobilă IziBac arată cum „copiii care au învățat informația prin joc o rețin de două ori mai bine”

de Andreea Archip

În jur de 4 mii de elevi pe lună se pregătesc pentru Bac jucând IziBAC pe telefon. Aplicația este creată de o echipă de români care cred că învățarea trebuie să se adapteze generațiilor de azi, născute cu telefonul în mână. Tinerii antreprenori vor să se extindă la nivel internațional și să facă un joc mobil și pentru testele SAT, cerute de universitățile americane la admitere. În programa din țările avansate, educația prin jocuri este studiată și aplicată pe scară largă.

18.01.2021

Laborator

Relații sănătoase în școli, o discuție cu Domnica Petrovai

de Școala9, fotografii de Cătălin Georgescu

La primul eveniment organizat de Școala9, am discutat despre cum putem forma relații sănătoase între cei mai importanți actori din învățământ: profesori, elevi și părinți.

31.01.2019

Laborator

Republica Moldova comasează mai multe universități și transferă studenții. De ce s-au opus profesorii români unei inițiative similare, acum 12 ani

de Vitalie Guțu

Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.

12.07.2022

Editorial

Școala9

Categorie

Clasă

Good prof, bad prof. Ce se vede pe fereastra clasei și teroarea liceului în comunism

Profesorul din Ploiești care a pus materia de la contabilitate pe versuri rap. „N-ar trebui să-i îndopăm pe elevi cu formule, definiții, teoreme”

Istoria comunismului în România, predată elevilor prin benzi desenate. „Acest gen de auxiliar didactic este folosit pe scară largă în Japonia”

Trei dintre cele mai aglomerate școli din București au elevi cât populația orașului Lehliu-Gară. Cum s-au descurcat în pandemie

Cinci studenți povestesc cum și-au ales facultatea

Sondaj în școlile britanice. Ce lecții au învățat profesorii în pandemie

Alte articole

Laborator

Românii care au făcut aplicația mobilă IziBac arată cum „copiii care au învățat informația prin joc o rețin de două ori mai bine”

Laborator

Relații sănătoase în școli, o discuție cu Domnica Petrovai

Laborator

Republica Moldova comasează mai multe universități și transferă studenții. De ce s-au opus profesorii români unei inițiative similare, acum 12 ani

Editorial

Școala9

Social

Legal