Categorie

Clasă

Despre învățare în toate formele ei, alături de elevi, părinți și profesori.

EcoU

Întoarcerea II. Școala de la noi și cea din Marea Britanie, prin ochii părinților care s-au întors în România

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu. Video: Cosmin Nistor

În Teleorman, au revenit în țară și au fost înscriși la școală anul trecut 135 de elevi, mai mult decât dublu față de înainte de pandemie. Obișnuiți să facă naveta între două țări, cei mai mulți părinți au fugit către România pentru siguranța pe care le-o dă ideea de a fi „acasă“. Școala 9 a mers la Școala Gimnazială „Alexandru Colfescu” din Alexandria, unde au venit din Spania și Marea Britanie opt copii. Cu un an în urmă au avut doar doi elevi remigranți. Școala are și profesori de sprijin care îi ajută pe copii să se adapteze repede. Întâi îi ajută să vorbească mai bine limba, apoi să înțeleagă sistemul și să se obișnuiască cu ideea că la noi se dau teme.

21.09.2021

Cum e prima zi de școală în alte țări. „Nu se dau flori, nu se țin discursuri”

de Andreea Archip

Cu haine și rechizite noi, cu flori în mână și cu emoții au început școala cei aproape 2,8 milioane de copii din România. Prima zi de școală a însemnat și discursuri ținute de directori, primar, preot, polițist. La Colegiul „George Coșbuc” din București, Ministrul Educației a eliberat un mănunchi de baloane iar la Colegiul „Gheorghe Lazăr”, premierul Florin Cîțu s-a legănat pe ritmul melodiei de la Voltaj, „Tânăr vreau mereu să fiu”. Cum arată prima zi de școală în alte țări europene? Părinți români din Finlanda, Marea Britanie, Italia și Austria ne-au răspuns la această întrebare.

19.09.2021

Bunica din Rahova care își crește singură nepoatele, despre ultimul an ca femeie de serviciu la școală. „Am văzut copii care nu mai ieșeau din bancă”

de Andreea Archip

Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.

13.09.2021

Elevii care au creat o platformă de meditații. „Bariera profesor-elev era exclusă pentru că aveam vârste foarte apropiate”

de Corina Dimitriu

Zece elevi, în prezent studenți la universități prestigioase din țară și din străinătate, au gândit acum doi ani platforma de meditații TeachU. Au avut în minte elevii din medii dezavantajate, care nu și-ar fi permis lecții particulare altfel. Când le-a venit ideea ca elevii să-i învețe voluntar pe alți elevi tot ce știu ei, nu era pandemie. Când școlile s-au închis, copiii și părinții au căutat alternative. Așa au ajuns să ofere peste 4000 de ore de pregătire. Pe lângă pregătirea pentru examene, copiii pot să se înscrie și la lecții de limbi străine, astronomie, lingvistică sau public speaking.

12.09.2021

Cum se deschid școlile în diferite țări din Europa

de Medeea Stan. Foto: Vlad Chirea

În aproape toate țările din Europa elevii și profesorii încep luna asta școala în clase. Prezența fizică este pe primul loc, ca să se evite pierderile de învățare. În contextul în care crește numărul cazurilor de COVID, varianta Delta a virusului a devenit principala amenințare și pentru copiii sub 12 încă nu s-a autorizat un vaccin, autoritățile au luat măsuri diferite de la țară la țară. Cum începe școala în România și în țări ca Franța, Italia, Spania, Germania, Austria și Marea Britanie? Școala 9 a pus laolaltă principalele reguli privind izolarea, orele online, purtarea măștii, distanțarea și ventilația.

07.09.2021

Întoarcerea I. Născuți și crescuți în Italia, aduși de părinți să facă școală acasă. „Am învățat româna, am început să uit italiana”

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu. Video: Cosmin Nistor

În 2020, de când a izbucnit pandemia, sute de români au revenit în localitatea suceveană Cajvana, după ce și-au trăit tinerețea în străinătate. Cajvana este un orășel bogat, clădit pe munca în Italia și Marea Britanie, care și-a câștigat în timp numele „Monaco de Bucovina”. 57 de elevi au fost înscriși în ultimul an la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” și au trebuit să se acomodeze la școala online și la un mod diferit de predare. Profesorii, indiferent de specialitate, au trebuit întâi să îi ajute să învețe limba părinților. Există un cuvânt pe care însă cu toții îl spun apăsat: în timpul interviurilor cu elevi, părinți și profesori a fost rostit de aproape 70 de ori cuvântul „acasă”.

06.09.2021

Alte articole

Laborator

Conflictul bun și conflictul rău. La școală și în viață

de Andreea Archip

Deși încercăm să stingem un conflict, uneori pare că am aruncat cu benzină. De ce? De ce pierdem prieteni sau membri ai familiei după niște certuri despre care nu mai știm de la ce au pornit? Jurnalista americană Amanda Ripley a studiat conflictul ca să-i înțeleagă rădăcinile. S-a uitat la școli, grupuri infracționale, politicieni, membri ai unor diverse biserici, nații în război, a mers în profunzimea ireconciliabilului ca să-i vadă soluțiile.

08.07.2025

Laborator

Românul care predă evoluție și genetică la Institutul de educație continuă al Universității Cambridge: „Cum facem ca și părinții să învețe mai mult?”

de Andreea Archip

Mircea Iliescu este doctor în genetică umană și evoluție la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și predă și la Institutul de educație continuă al aceleiași instituții. Acolo vin oameni de toate vârstele, cu sau fără facultate, să învețe despre lucrurile care îi pasionează. Românul lucrează la un proiect similar pentru educația adulților din România. „Omul cât trăiește învață” spun românii. Mircea crede că e bine să o facă și într-un cadru profesionist. Un studiu Eurostat arată că doar 7% dintre adulții din România au participat la un training sau o formă de educație, cel mai mic procent din UE.

24.04.2021

Laborator

Deputatul ucrainean care vrea o revoluție energetică în Europa. „Am fost mirat că România nu are o legislație pentru biometan”

de Adelina Mărăcine FOTO Eli Driu

Deputat în Parlamentul Ucrainei și Președinte al Comitetului pentru Gaz, Andrii Zhupanyn a venit pentru prima dată în România în octombrie, la Climate Change Summit, eveniment care a adus la București zeci de lideri naționali și internaționali în domeniul politicilor climatice, sustenabilității și mediului de business. Născut în orașul ucrainean Seleușu Mare, tânărul politician este optimist că Europa poate scăpa de dependența de gazul rus. În interviul pentru Școala 9, Andrii vorbește despre relația cu românii și lecțiile dure ale războiului pe care el și alți politicieni le-au primit.

21.11.2022

Editorial

Școala9

Categorie

Clasă

Întoarcerea II. Școala de la noi și cea din Marea Britanie, prin ochii părinților care s-au întors în România

Cum e prima zi de școală în alte țări. „Nu se dau flori, nu se țin discursuri”

Bunica din Rahova care își crește singură nepoatele, despre ultimul an ca femeie de serviciu la școală. „Am văzut copii care nu mai ieșeau din bancă”

Elevii care au creat o platformă de meditații. „Bariera profesor-elev era exclusă pentru că aveam vârste foarte apropiate”

Cum se deschid școlile în diferite țări din Europa

Întoarcerea I. Născuți și crescuți în Italia, aduși de părinți să facă școală acasă. „Am învățat româna, am început să uit italiana”

Alte articole

Laborator

Conflictul bun și conflictul rău. La școală și în viață

Laborator

Românul care predă evoluție și genetică la Institutul de educație continuă al Universității Cambridge: „Cum facem ca și părinții să învețe mai mult?”

Laborator

Deputatul ucrainean care vrea o revoluție energetică în Europa. „Am fost mirat că România nu are o legislație pentru biometan”

Editorial

Școala9

Social

Legal