De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?
Dacă întrebi pe cineva care dintre secvențele din „Micul prinț” de Antoine de Saint Exupery i-a rămas în minte, ai mari șanse să ți se răspundă că este aceea în care vulpea este îmblânzită de micul călător venit de pe asteroidul B 612. Amintiți-vă scena: vulpea îl refuză pe micul prinț atunci când acesta îi cere să se joace cu el, motivând că nu este îmblânzită, că nu este „în legătură” cu el.
Un instrument creat de oameni de știință suedezi poate fi de mare ajutor la clasă când profesorii vor să explice tendințe sociale.