În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
Studenții de la Teatru din București au pus în scenă piesa din programa de bacalaureat „Ion” de Liviu Rebreanu. Tinerii vor să pornească din aprilie într-un turneu prin școli. „Intrăm la o oră de română, deci avem 50 de minute, poate 60 cu tot cu pauză și în aceste 60 de minute trebuie să și jucăm, să primim și feedback”, spune regizorul Tudor Nicorici. Școala 9 a participat la premiera piesei unde au venit și profesori și liceeni în ultimul an ca să-și împrospăteze memoria înainte de examen.
Ce șansă le oferă de fapt educația copiilor dintr-un sat sărac, unde nici părinții, nici bunicii n-au mers prea mult la școală?