Ce soluții există pentru combaterea abandonului școlar? Despre ce merge și ce nu, de la oameni care au implementat proiecte și au măsurat impactul.
Adriana Ioana Bârcean este profesoară de engleză și de franceză în Orăștie. Caută întotdeauna să predea prin metode inedite în fața elevilor ei și să aducă vorbitori nativi care să se întâlnească online cu elevii la ore. Cu alte cuvinte, încearcă să facă orele atractive „ca pe TikTok” pentru aceste „generații care se plictisesc ușor”. A observat în ultimii ani un interes crescut pentru învățarea unei limbi străine, dar și un fenomen îngrijorător: romgleza, pe care o vorbesc copiii și părinții deopotrivă.
Lucrările a aproape 3700 de absolvenți de clasa a opta din Dâmbovița au fost corectate online. Proiectul pilot al Ministerului Educației a vrut să vadă dacă evaluarea digitalizată se va putea extinde în toată țara. Asta după ce anul trecut s-a înregistrat un număr record de contestații, peste 20 de mii, în unele cazuri cu diferențe de 3-4 puncte între nota inițială și cea finală. În Dâmbovița au fost în 2021 248 de contestații, o rată de promovare de aproape 73% și 8 note de zece. Anul ăsta promovabilitatea a crescut la aproape 77%, dar notele n-au mai fost atât de bune. „Nu am avut o notă de 10 la română în tot județul”, spune o mamă în poarta Școlii gimnaziale „Coresi” din Târgoviște, venită să depună contestație pentru fiica sa.
„Land of Plenty” se numește cea mai recentă expoziție de sculptură a artistului Cătălin Bădărău. A pornit în crearea ei de la propria experiență de migrație, când avea 16 ani, și a trecut granița fraudulos să ajungă în Turcia și Grecia, la muncă. A fost la un pas de a abandona liceul. De aceea, anul acesta, s-a întors la școala sa din Adjud să vorbească cu elevii care poate, asemeni lui, visează azi la „o țară a făgăduinței”.