Povestea spune că fosta bibliotecară din Lupeni a încuiat într-o zi ușa bibliotecii în urma ei, a luat cheia și dusă a fost. Plecarea ei a trecut aproape neobservată. Deși spune probabil multe despre relația comunității cu lectura, liniștea care a însoțit evenimentul nu înseamnă neapărat că pierderea nu a fost resimțită.
Sunt americancă și m-am mutat în Lupeni acum 20 de ani, ca să înființez Fundația Noi Orizonturi împreună cu soțul meu, Dana. Lupeni este un orășel minier din Valea Jiului, cunoscut pentru stațiunea de schi Straja. În 2014, o mână de tinere mame din localitate și cu mine (proaspătă mamă și eu) am început să ne întâlnim săptămânal, ca să ne sfătuim în probleme care țineau de provocările noului nostru rol, precum alăptatul sau colicii. Una dintre mame a făcut atunci o observație despre obiceiul meu de a le citi zilnic cu voce tare fiului meu, încă bebeluș, și fiicei de vârstă preșcolară. „Mi-aș dori și eu să-i citesc cu voce tare bebeului meu în fiecare zi, așa cum faci tu”, a zis, „dar ne-am săturat de aceleași cinci cărți.” Prin aceste cuvinte a fost sădită sămânța din care avea să răsară Biblioteca Copiilor „Din Loc în Loc”.
Ideea era simplă. În loc ca fiecare familie să aibă un mic raft de cărți proprii – cărți urâte, singurele care se găseau în Lupeni la vremea respectivă – am decis să punem bani laolaltă și să comandăm online câteva cărți scumpe pentru copii, din acelea frumoase, „cărțile care iubesc copiii”, cum îmi place să le spun. Apoi ne strângeam săptămânal și le împărtășeam.
La început, ce făceam era să rugăm una dintre mame să citească cu voce tare o carte cu ilustrații. Aproape de fiecare dată, femeia respectivă nu știa cum să facă asta. Știa să citească – absolvise liceul –, dar nu știa cum să citească tot, cum să-și proiecteze vocea, cum să țină cartea astfel încât să le arate în același timp copiilor și ilustrațiile, cum să citească fără grabă și cu culoare în voce, ca să reflecte emoțiile și evenimentele și personajele – pe scurt, nu știa cum să capteze atenția unui grup de copii cu o poveste. Dar, pe măsură ce le-am arătat, au văzut ce mult influența lectura experiența pe care o aveau copiii cu cartea. Erau motivate și au învățat foarte repede să captiveze copiii mici citindu-le cu voce tare. După câteva luni, „Din Loc în Loc” se putea mândri cu unele dintre cele mai bune cititoare pentru copii din România.
Șase luni mai târziu, în primăvara lui 2014, „Din Loc în Loc” a ieșit în lume, ceea ce înseamnă că am lărgit cercul inițial și am invitat și alte familii în biblioteca noastră. Am mutat ora noastră săptămânală de povești dintr-o locuință privată într-un spațiu mai mare și mai ușor accesibil, în centrul orașului, sperând că astfel cât mai mulți copii și părinți vor profita de biblioteca minunată pe care o creaserăm.
Nu a venit nimeni.
M-am simțit înfrântă. Apoi am realizat că nu e suficient să construiești și să-i oferi unei comunități o bibliotecă frumoasă pentru copii, că nu te poți aștepta ca oamenii să vină alergând la tine, mai ales dacă biblioteca nu a făcut niciodată parte din viețile lor. Cum poți să prețuiești ceva ce nu ți-e cunoscut? Am făcut un pas în spate și am început munca dificilă de a încerca să le arătăm părinților și învățătorilor importanța unei biblioteci în viața copiilor lor. Am vizitat numeroase grădinițe și clase de școală primară și ne-am oferit să citim cu voce tare, ca să arătăm cum se face și ca să le dovedim cadrelor didactice că cei mici iubesc cărțile și cititul. Am organizat evenimente în comunitatea extinsă, în cadrul cărora am citit împreună, și am făcut tombole cu cărți o dată sau de două ori pe an, am promovat Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI) în Valea Jiului, oferind sugestii și materiale despre găzduirea de evenimente dedicate cititului cu voce tare. Am ținut un training de jumătate de zi pentru 15 educatori din Valea Jiului despre importanța cititului în grup și despre cum să citești cu elevii, și multe altele. Funcționează și e o muncă pe care o continuăm și în prezent.
Ceva ce a început într-o cutie s-a transformat în poate cea mai mare bibliotecă privată cu împrumut de cărți românești pentru copii din țară, care dispune de titluri moderne, majoritatea din ultimul deceniu. Cu peste 3.000 de titluri în română, la care se adaugă 200 în maghiară și engleză – achiziționate de comunitatea noastră dar și cu sprijin de la sponsori din România și din afara ei, sau donate de edituri, autori și ilustratori din România – „Din Loc în Loc” pune în circulație, în medie, 200 de cărți pe săptămână și are peste 50 de familii abonate. Exceptând șase săptămâni pe an, ne vedem de două ori pe săptămână, fie că ninge sau plouă, să le citim cu voce tare copiilor, oricâți ar fi ei.
În 2016, „Din Loc în Loc” a inspirat lansarea unei mișcări la firul ierbii dedicată alfabetizării timpurii – Citim Împreună România (CIR). Tot ce promovează aceasta – să le citești zilnic copiilor încă de la naștere, tați care să le citească copiilor, sărbătorirea Zilei Internaționale a Cititului Împreună, importanța lecturilor de vacanță etc. – se trage din experiența acestei comunități efervescente din Lupeni și toate programele dezvoltate aici pot fi ușor replicate în alte școli și biblioteci din țară. Datorită CIR, peste 1.000 de cadre didactice, bibliotecare și părinți au avut acces gratuit la resurse care să-i ajute să transforme lectura regulată cu voce tare în ceva ușor și frumos.
La cinci ani de la începuturile sale, biblioteca „Din Loc în Loc” încă are vise de împlinit. Cea mai mare provocare pentru noi a fost să convingem educatorii din Lupeni să ni se alăture. Multe cadre didactice încă nu cred în puterea educațională a cititului cu voce tare copiilor. Să citești de plăcere e considerată o pierdere de timp, dacă nu e legată cumva de programa oficială sau de teste și evaluări. Dar am fost martorii unor progrese imense în ultimul an școlar: 10 cadre didactice s-au alăturat bibliotecii noastre și au început să împrumute săptămânal teancuri de cărți ilustrate pe care să le citească la clasă. Asta înseamnă că acum copii din toate mediile sociale pot avea parte de cărți moderne, atrăgătoare, scumpe, că aceste „cărți care iubesc copiii” le sunt citite cu voce tare de un cititor fluent căruia îi pasă.
Asta facem noi la bibliotecă. Așa ajutăm noi copiii să prindă drag de cărți. Așa creștem un cititor și așa, cred eu, creștem liderii de mâine.
* Brandi Bates a studiat Limba și Literatura Engleză la Colegiul Gordon din SUA. Împreună cu soțul său Dana a introdus în România conceptul de educație prin aventură, prin Programul Viața, și a fondat Fundația Noi Orizonturi.
Fotografii din arhiva Din Loc în Loc
Traducere de Gabriela Pițurlea
