Ciprian Manea lucrează în industria IT din Finlanda din 2000, iar de doi ani a decis să-i învețe programare pe copiii din țară. Își dorește ca elevii lui să fie suficient de pregătiți ca, de la 18 ani, să se poată angaja și să-și sprijine financiar familiile. Așa cum a făcut și el când era de vârsta lor. De pe primul lui calculator a creat un program de contabilitate care i-a economisit mult timp și bani tatălui său. Prin Asociația UnPi a oferit deja 30 de computere concepute în scop educațional și face cursuri online cu copiii selectați în program.
Majoritatea elevilor se reîntorc în bănci de astăzi. Alții rămân să facă școală online și mai este o categorie care deși figurează în catalog, nu mai face niciun fel de școală. Peste 15% dintre elevii români abandonează studiile. Ca să poți să combați fenomenul, e nevoie de o intervenție complexă. Nu e suficient un cadru didactic dedicat, nu e de ajuns un mediator școlar sau un asistent social care își face treaba. E vorba despre toți împreună și în plus, de autorități locale și naționale care să creeze condiții decente de trai. Florentina Tituleac, învățătoare într-o comună dezavantajată din Brașov, a descoperit acest lucru încercând să-i țină în clasă pe toți elevii ei. În ciuda eforturilor, nu a reușit. Povestea a cinci dintre elevii pentru care mai notează în catalog doar absențe, în Școala 9.
Am întrebat elevi de gimnaziu din zone diferite ale țării ce vor să învețe la școală; răspunsurile lor sunt deseori amuzante, pe alocuri surprinzătoare, uneori foarte triste.