„Educația chiar este o urgență, școlile din România au nevoie de ajutor”
Mi-aș dori ca elevii să aibă parte de educație, nu doar de predare. Rolul profesorilor și al societății românești este să-i asigure fiecărui copil din țară o educație de calitate, în școli unde să meargă cu drag, să aibă bucuria cunoașterii și nu să învețe doar de frica unor examene, a unor teste sau pentru notă. Mi-aș dori tare mult să reușim să ajungem în punctul în care școala să fie cu adevărat un spațiu al cunoașterii.
Ziua de 1 decembrie cred că este importantă, dar vă mărturisesc că fără doza aceea de naționalism. Vreau să avem o comunitate cu valori și obiective comune, să înțelegem că valorile democrației și ale unei societăți deschise sunt singurele care pot asigura un progres real pentru noi toți. Lucrurile astea se pot face doar prin educație. Educația chiar este o urgență, școlile din România au nevoie de ajutor.
Înainte de 1 decembrie, la orele de istorie cel mai adesea le amintesc copiilor de entuziasmul și dorințele oamenilor de la 1918 de-a construi o societate în care drepturile tuturor să fie respectate, în care toți să se adune în jurul unor valori.
Unirea de la 1918 este legată de evenimentele din Primul Război Mondial și le spun copiilor că lucrurile nu au stat atât de roz. Să nu privim perioada în stil naționalist, să nu avem un discurs eroic, că românii s-au sacrificat. Liderii au făcut și greșeli, armata română nu a fost doar victorioasă, să nu reținem doar Mărăști, Mărășești și Oituz.
Un alt lucru important pe care trebuie să-l știe: Unirea din 1918 este și rezultatul unei conjuncturi fericite pentru noi. Dacă lucrurile nu evoluau favorabil pe frontul de Vest, dacă nu existau victoriile Antantei și superioritatea economică a acestei alianțe, dacă n-ar fi intrat Statele Unite în război, Unirea ar fi rămas doar un vis.
Marcel Bartic, profesor de istorie la Complexul Educațional Lauder-Reut, instituție privată din București
„României îi doresc un program național de etică și integritate”
Pentru elevii din România mi-aș dori să beneficieze de activități și cursuri care să le dezvolte leadershipul personal, dar și încrederea în sine, de cursuri de etică și de voluntariat. Tuturor românilor le transmit un sincer la mulți ani cu încredere și speranță că bunăstarea și progresul încep cu fiecare dintre noi. Iar României îi doresc un program național de etică și integritate, care să aducă beneficii pe termen lung.
Manuela Prajea, profesoară de matematică în Statele Unite
„Să găsească locul acela în care pot fi români, europeni, oameni”
Tinerilor le doresc de 1 decembrie să găsească locul acela în care pot fi români, europeni, oameni. Să nu uite că accesul la specia umană și la universalitatea ei se face, de obicei, din perspectiva cuiva care trăiește într-un popor, într-un anumit loc, într-un anumit timp. În rest, le doresc să fie sănătoși, deștepți, curioși și să ducă România mai departe decât au putut generațiile de până acum.
Pentru mine, Ziua Națională nu e nici pe departe un prilej de festivisme, de încordări ale mușchilor naționali și naționaliști. E precum ziua cuiva drag, pe care îl știu de la naștere. Națiunea căreia îi aparțin, printr-un accident genetic și istoric, e la fel ca oamenii dragi pe care nu-i alegem, ci îi găsim în momentul nașterii.
Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul De Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați
„E important ca oamenii care decid în legătură cu educația să fie atenți pe cine selectează”
Elevii din România reprezintă viitorul. Chiar dacă par vorbe mari, asta este realitatea. Au nevoie de profesori bine pregătiți, pasionați de educație, deschiși și care nu se formalizează în relația cu ei. Care dau tot ce pot în procesul de învățare și își canalizează toate resursele pentru a-i motiva. Și eu fac asta, în fiecare zi mă străduiesc să fiu un profesor mai bun.
Dar au nevoie și de un mediu de învățare potrivit, de clase luminoase și primitoare, dotate. De spații unde se simt bine și zăbovesc cu o carte în mână atât cât își doresc.
După aceea, au nevoie de un mediu sigur, unde simt că profesorii se înțeleg, colaborează, că directorul este acolo pentru ei și pentru dezvoltarea școlii, că le oferă acea siguranță de a vorbi liber. În momentul acesta, din păcate, cel puțin în școala mea nu se întâmplă asta.
La conducere a ajuns un om care își hrănește orgoliul personal și poate politic, crezându-se șef peste cadrele didactice. Așadar, elevii simt că profesorii sunt stresați, că au angoase.
Fotografie de Vlad Chirea
Îmi doresc, în întâmpinarea acestei zile importante, să se schimbe lucrurile acestea. E important ca oamenii care decid în legătură cu educația din România să fie atenți pe cine selectează, dar și să ofere mai multe cadre de învățare pentru profesorii care au atâta nevoie de educație la rândul lor. Suntem precum zalele unui lanț, suntem legați unii de ceilalți pentru ca mâine ceea ce trăim toți să fie mai bun.
Irina Constantinescu, profesoară de geografie și fostă directoare a școlii din satul Cândești-Vale, Dâmbovița
„Să se implice cât mai mult în activități extrașcolare, îi ajută pe plan personal”
Ce le doresc? Să se implice cât mai mult în activități extrașcolare, pentru că le face bine. Doar dacă încearcă pot vedea că, după orice activitate, rămâi cu ceva. Îi ajută pe plan personal, în comunicare și colaborare, știu să se adapteze la orice situație.
Noi avem o programă, dar mă gândesc mult să-i pregătesc pentru momentul în care ies din școală. Viața e destul de dură. Fiecare are, de exemplu, teama de-a fi în față și de-a prezenta. Când vor dori să se angajeze, interviul va fi baza: să știi să vorbești, să știi să faci față.
Daniela Elena Ionele, profesoară de științe tehnice și practică la Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian” din Agnita, Sibiu
