Categorie

Clasă

Despre învățare în toate formele ei, alături de elevi, părinți și profesori.

EcoU

Elevii cer desființarea intrării separate pentru profesori în școală și nu toți îi susțin: „Este o formă de uzurpare a imaginii cadrului didactic”

Majoritatea școlilor românești, vechi sau noi, sunt împânzite de intrări: intrarea din spate, intrarea din față, intrările în diferite corpuri, intrarea elevilor și cea a profesorilor. Ultimele două ar putea să se transforme într-una singură, potrivit propunerii Consiliului Național al Elevilor. Nu există în vreo lege intrările separate, e doar o moștenire a unei perioade în care privirile elevilor nu se întâlneau cu cele ale profesorilor decât pe hol și în clasă. Mai are sens azi să păstrăm această graniță? Școala 9 a vorbit cu cinci elevi și cinci profesori pentru a le afla părerea despre propunere.

07.01.2024

Ierarhizarea sărăciei - nu primesc burse sociale, deși îndeplinesc criteriile. „Universitățile spun că nu ar mai ajunge să acorde burse de performanță”

de Andreea Archip

Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.

01.01.2024

România amânată. Ce se schimbă din nou în educație, din 2024: alte reguli pentru burse, majorarea pe jumătate a salariilor pentru profesori

de Cristina Radu

Anul 2023 s-a încheiat într-o notă cât de cât pozitivă: Guvernul a crescut bugetul alocat educației la 4,3% din PIB. Mai mult decât până acum, dar totuși, încă departe de ținta de 6% vehiculată de ani de zile. 2024 începe acum în cumpănă pentru sistemul de învățământ, cu schimbări ale schimbărilor, posibile modificări, amânări și promisiuni făcute și încălcate de autorități. Școala 9 vi le prezintă pe scurt.

31.12.2023

O grevă, o lege, PISA și speranță. Anul 2023 educațional, în imagini

Fotoreportaj de Dumitru Angelescu, Vlad Chirea și Eli Driu

Cea mai mare grevă a profesorilor din ultimii 18 ani: trei săptămâni, în buza examenelor naționale, în care profesorii au ieșit în stradă în număr mare, într-o solidaritate fără precedent. Din iulie, a intrat în vigoare noua lege a educației, după 7 ani de dezbatere a proiectului „România educată”, pe baza căruia a fost dezvoltată. Apoi, după publicarea rezultatelor la testările internaționale PISA, în care România nu a scăzut, dar nici nu a săltat vreun pic rezultatele, o nouă dezbatere generală despre ce facem cu învățământul a scuturat societatea românească. A fost un an plin și cu multe provocări, pe care colegii noștri fotoreporteri Dumitru Angelescu, Vlad Chirea și Eli Driu l-au surprins în fotografiile lor. Vă prezentăm o selecție de 15 imagini ale anului educațional 2023.

26.12.2023

Elevă din Giurgiu, la conferința de schimbări climatice COP 28 din Dubai: „Companiile mari nu trebuie să schimbe modelele la telefoane atât de des”

de Andreea Archip

Printre liderii lumii, pentru prima oară, la a 28-a ediție a Conference of the Parties, cunoscută drept COP 28, au participat și copii din toată lumea. Eva, elevă în clasa a X-a din Giurgiu, a mers la Dubai cu un mesaj ferm al generației ei cu privire la schimbările climatice. Le-a povestit celor de acolo și despre cum e afectat orașul ei de la malul Dunării de încălzirea globală.

11.12.2023

„Să lăsăm pudoarea deoparte, avem mame la 11 ani”. Părinții și educația sexuală în școli

de Cristina Radu

În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.

27.11.2023

Alte articole

Laborator

ALT-Școala / ONE Learning, aplicația online care-i ajută pe părinți și copii să se joace offline. „Ceea ce e valoros este că nu stau în fața unui ecran”

de Andreea Archip Video: Ada Cheroiu

„Părinții din ziua de azi trebuie să lucreze ca și cum n-ar avea copii și să crească copii ca și când nu ar lucra”, spune Ioana Axinte, CEO și cofondatoare One Learning. Cu o experiență în crearea de proiecte educaționale în Marea Britanie, Ioana împreună cu trei prieteni specialiști în IT și dezvoltare profesională, s-au gândit la o soluție ca să-i facă pe părinți și copii să petreacă un timp de calitate împreună. Practic, aleg cât timp au la dispoziție, tema și apoi scutură telefonul și primesc instrucțiunile. ONE Learning a câștigat o finanțare de 7.000 de euro în cadrul competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din domeniul educației.

03.11.2022

Abandon școlar

Elevii pe care îi pierde sistemul. O analiză REZOLVAT

de Cristina Radu, ilustrație: Simina Popescu

Zeci de mii de copii lasă locuri goale în bănci înainte să ajungă la liceu, cu fiecare generație. Sărăcia este principala cauză a abandonului școlar. Vorbim de copii care renunță sau sunt retrași de familii pentru că pur și simplu nu au bani de haine și rechizite, ori sunt obligați de context să aleagă munca în detrimentul școlii. Elevii de la sat sunt în cel mai mare risc. Astăzi, despre starea de fapt. În zilele ce urmează, discutăm în podcastul REZOLVAT cu specialiști și practicieni despre ce poate fi făcut pentru a-i ține pe copii în sistem, cu toate variantele pe masă și cu limitările lor.

26.06.2024

Cancelarie

Mărturia unei profe de mate retrasă după 36 de ani la catedră: „Regret că nu am fost mai curajoasă în a încerca să schimb sistemul”

de Andreea Archip. Foto: Dumitru Angelescu

Ce rămâne după o viață de muncă alături de elevi? În unele aspecte, sinceritatea. Profesoara de matematică Dorina Jugureanu recunoaște că a fost formată într-un sistem de educație vechi, cu bune și rele. De pildă, îi pare rău că i-a luat mult să se scuture de lecția „nu vorbi neîntrebat”, pe care a prins-o și ea la școală. Ea a istorisit pentru Școala 9 o istorie care integrează destinul mai multor colege și colegi și a unor generații de elevi care astăzi la rîndu-le au copii și se uită la școală cu nostalgie și realism.

30.09.2020

Editorial

Școala9