Într-o seară de august, vara trecută, pe o bancă din parcul Cișmigiu din București, doi băieți căutau de pe smartphone știri și statistici despre prezența tinerilor la vot. Mai erau câteva săptămâni până la alegerile locale, iar Capitala era împânzită de afișe electorale.
„La parlamentarele de acum patru ani, țin minte că toată presa scria că tinerii nu merg la vot“, i-a spus Cristi Drăgan prietenului său Tushar Advani. Tushar e cetățean român, de origine indiană, stabilit în România de cinci ani.
La o singură căutare pe Google despre prezența tinerilor la alegerile parlamentare din 2016 au găsit titluri ca „Absenteism major la vot al generației 18 - 34 de ani“, „Anul în care bătrânii au preluat controlul“ sau „Tinerii chiulesc, rezultatul e decis de segmentul 45-64 de ani“.
Cei doi s-au întrebat de ce se aruncă vina numai pe tineri pentru absenteismul de la vot. De ce trăiesc într-un film în care adulții sunt dezbinați de generația lor? De ce învrăjbirea nu lasă loc de empatie și de un discurs constructiv? „De bătrâni se iau pentru că votează cu partidul ăla, de tineri se iau că nu merg la vot“, a spus Cristi pe un ton mai ridicat decât vorbește de obicei.
La alegerile parlamentare din 2016 a fost cea mai scăzută prezență la vot din ultimii patru ani - 39,49%, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). Din 1.501.624 de persoane între 18 și 24 de ani au votat 437.073. De atunci, prezența la vot în rândul acestei categorii a fost mai mare cu fiecare scrutin, însă Cristi și Tushar s-au temut că, în contextul pandemic, scenariul din 2016 se poate repeta.
„Oh my God! Prezență de 29% la votanții până în 24 de ani (la parlamentarele din 2016 - n.r.)“, au tresărit cei doi. Acela a fost momentul în care s-au hotărât să pornească „Generația VOT“ - o campanie de încurajare a tinerilor să meargă la vot. Și 2020, cu două rânduri de alegeri, locale și parlamentare, a fost momentul potrivit pentru a o demara.
Mai ales că și ei fac parte din categoria celor mai tineri votanți: Tushar are 20 de ani, iar Cristi este cu doi ani mai mare.
Postează și pe Facebook ca să vadă și bunicii și părinții ce fac
S-au hotărât încă din acea seară să lase în urmă vibe-ul negativ al alegerilor din 2016 și să folosească timpul prezent și rețeaua de socializare Instagram pentru ca votul să devină „cool“ - interesant pentru tineri, ne explică cei doi, într-o discuție pe ZOOM, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Voiau să deschidă conversația despre votare în rândul generației Z (născuți după 1990 - n.r.), dar „fără să-i dea cu capul de tastatură“. Ideile de slogan pentru campania „Generația VOT“ trebuiau să fie prietenoase, amuzante, să rimeze, să aibă ceva „pozitiv“.
Să fie diferite de limbajul de lemn al politicienilor pe care îi văd la televizor. Să fie adaptate pentru Instagram, pentru că acolo sunt activi cei mai mulți tineri. „Facebook-ul a devenit o rețea de socializare folosită mai mult de părinți și de bunici, dar postăm și acolo ca să vadă și ei ce facem“, explică Cristi ușor amuzat.
Primele lor mesaje, care au devenit și cele mai populare pe rețelele de socializare, au apărut în aceeași seară. În timp ce-i mușcau țânțarii, ei scriau pe telefon zicale populare românești pe care să le poată adapta campaniei lor. Așa a apărut cel mai popular slogan „Te scot la un vot?“ sau „Dragoste la prima votare“, „Cu mic cu mare, mergem la votare“ și „Prietenul la votare se cunoaște“.
„Vrem ca votul să nu mai fie perceput ca o chestie plictisitoare, reprezentativă doar pentru adulți și bătrâni. Noi încercăm să vorbim o politicianeză cool. Să facem tinerii curioși“, explică cei doi în același glas energic, deși este trecut de șase seara.
Tushar Advani, cofondator campania Generația VOT/ Foto: Facebook
Tushar se află în București, unde abia a terminat încă o zi de muncă într-o firmă în care se ocupă de partea administrativă și de relațiile cu clienții. Iar Cristi este în Londra, unde scrie la licența sa despre cum poți să extinzi activitatea unui ONG din București în alte orașe. Între timp lucrează și ca asistent universitar la Minerva Schools de la KGI.
Generația VOT nu are granițe fizice, dar simte că are responsabilități: inclusiv de a face o schimbare în bine prin puterea votului.
Tushar vrea să rămână în România pentru că aici a întâlnit oameni care l-au inspirat să fie un om mai bun. „Dacă trăim într-un loc și avem puterea să votăm pe cine vrem să ne reprezinte, trebuie să ne folosim de ea. Eu vreau să rămân în România. Aici am întâlnit oameni care m-au inspirat să fiu mai bun. M-au primit cu brațele deschise. M-au ajutat să cresc profesional și personal. Țara asta are foarte mult potențial.“
Tushar zâmbește pe tot parcursul discuției online, deși tot din online primește mesaje rasiste din partea unor oameni care îi spun că locul său nu este în România.
„Câteodată primesc mesaje pe Facebook care nu sunt deloc ok, dar încerc să le ignor. Eu cred că ar trebui să avem cu toții aceleași drepturi indiferent de locul de unde venim, de gen sau alte lucruri care țin de identitatea noastră.“ - Tushar Advani
Cristi se consideră un cetățean al lumii, ca mulți alți tineri din generația Z. Dar România rămâne spațiul de unde se încarcă emoțional pentru noile sale călătorii. În ultimii patru ani a schimbat șase țări, pentru studiu sau joburi: de la San Francisco și New York (SUA) la Coreea de Sud, India, Germania, Argentina și Londra (Marea Britanie).
„Între etapele astea îmi fac timp să vin acasă, mai ales ca să o văd pe mama - cum o să vin și de sărbători. Pentru mine lucrurile nu sunt alb sau negru. Nu există România versus străinătate, ci mai degrabă un journey (călătorie - n.r.) în care învăț și mă dezvolt ca om. Acesta este modul prin care simt că pot să ajut România“, crede Cristi.
Din august și până în prezent, Cristi și Tushar au crescut comunitatea Generației VOT la aproape 6000 de persoane pe Instagram și în jur de 3000 pe Facebook.
Cristi Drăgan, cofondator campania Generația VOT/ Foto: Facebook
„Unde-s mulți, procentul crește“
Toți urmăritorii au fost atrași prin munca ambasadorilor care participă activ la conținutul campaniei de pe rețelele de socializare. Până acum sunt aproape 500 de tineri din marile orașe sau din sate pierdute din Maramureș sau nordul Moldovei. Sunt cei care trimit poze cu ei de pe vârf de deal, din curtea casei, din fața blocului sau din sufragerie ținând pancarte cu mesaje ca „Lasă tot și hai cu mine la vot“, „Nu sta pe loc/ Ia-ți masca și hai cu mine la vot“ sau „Unde-s mulți procentul crește“.
Ambasador Generația VOT
Sau cei care creează meme-uri (idei reprezentate prin imagini, de regulă, amuzante) prin care îndeamnă tinerii la vot. De exemplu, cu personajul „Baby Yoda“, inspirat din seria filmelor Star Wars care spune „May the vote be with you“. Alte meme-uri sunt cu Donald Trump, cântăreți din America sau personaje din seriale de pe Netflix.
.png)
Pagina de Instagram Generația VOT
Alți ambasadori vin cu idei sau creează chiar ei „REELS“, video-uri de 10-15 secunde pe Instagram, în care fac același lucru: încurajează tinerii să voteze. Dar și acestea trebuie să aibă „o haioșenie“: fie că sunt pași de dans sau voci de desene animate.
Totodată, au realizat mai multe IGTV - uri (video-uri realizate printr-o aplicație care se găsește tot pe Instagram). Prin intermediul acestora au explicat, în câteva minute, cum să te informezi despre candidații de la alegerile parlamentare, care este rolul Parlamentului sau ce înseamnă o moțiune de cenzură. Cele mai multe IGTV - uri sunt realizate de Alexandru Dănescu, student în anul II la Institutul de Științe Politice din Paris.
Tânărul își alege temele în funcție de sugestiile pe care le primește de la Cristi și de la Tushar, fiindcă ei monitorizează întrebările care vin de la următorii Generației VOT. Pentru un video de 5 minute, Alexandru muncește o zi întreagă: documentare, scriere scenariu, filmat și editare. De obicei, face asta în weekend pentru că în timpul săptămânii este ocupat cu activitățile de la facultate.
Alexandru s-a gândit că tinerii au nevoie de astfel de materiale informative, dar feedback-ul de la ei a fost mai pozitiv decât se aștepta. „Mi-au scris că este foarte tare ceea ce fac și că ar trebui să postez clipuri inclusiv pe TikTok“, povestește el.
„Uneori mă pierd în detalii, pentru că studiez la facultate acest domeniu, dar împreună cu Cristi și alți colegi din echipa Generația VOT reușim să aducem videoclipurile la o variantă cât mai scurtă și clară“, mai explică studentul în științe politice.
„Scurt, clar și, dacă se poate, amuzant“ este ceea ce Cristi numește „content shareable“ (conținut cât mai distribuibil - n.r.). Clipurile lor explicative au ajuns la peste 11 mii de vizualizări doar pe Instagram.
View this post on Instagram
