În loc de prolog: Când scriu acest text sunt în Brașov, orașul unde am crescut până am terminat liceul. Când eram în clasa a VII-a, o fată cu un an mai mare decât mine era cunoscută drept „curva școlii“, pentru că umbla mai mult cu băieți decât cu fete. O întreagă școală o condamna pentru ceva ce nu era îndreptățită. Acea fată, să-i spunem Ana, trebuia să fie liberă în a-și trăi viața așa cum dorește, fără să fie judecată, atât timp cât nu îi afecta pe cei din jur. Așa ar trebui să fie toate adolescentele.
Într-o seară de vară, când sunt încă în liceu, mă întorc singură acasă. Un băiat blond fumează în fața blocului. Nu-i recunosc chipul, deci sigur nu-mi este vecin. Trec pe lângă el, fără să-l bag în seamă nici măcar cu o privire, și intru în scara blocului. Ușa rămâne deschisă în urma mea și-l aud spunând: „curvo!“. Îngheț câteva secunde. Nu știu dacă să mă întorc, pentru a-l confrunta, ori să urc scările și să mă prefac că nu l-am auzit. Înaintez, deși în timp ce pășesc capul îmi explodează de întrebări pe care n-am putere să le formulez până la capăt: De ce sunt „curvă“, dacă nici măcar ...? Am sânii prea ...? Am pantalonii prea ...? Mă confundă cu …?
Apoi, mă gândesc că nu merit să mi se spună așa, chiar dacă până atunci aș fi întreținut relații sexuale cu mai mulți bărbați. Îl înjur cu furie în gând, pentru că n-am curaj să mă întorc și să-l înjur cu voce tare în timp ce mă uit în ochii lui. Îmi amintesc de Ana din școala generală. Nici ea nu merita să i se spună așa. Nicio fată sau femeie nu merită. Îmi pare rău, Ana. Îmi pare rău că eu și o școală întreagă te-am judecat. Îmi pare rău că în situația noastră încă se află milioane de tinere, pentru că nimeni nu-i învață pe băieți ce este un abuz, pentru că nimeni nu-i învață pe adolescenți cum să se raporteze la corpurile lor - inclusiv la schimbările hormonale și psihice prin care trec, cum să aibă grijă de ei, și cum să-i respecte pe cei din jur.
Revin în prezent, într-o cafenea întunecată din Brașov, unde scriu despre o piesă de teatru care abordează fix acest subiect, al „educației sexuale“ sau mai degrabă a lipsei acestui tip de educație din școli și din familie.
„Am declarat moartea virginității mele ca să știu cine sunt!“
Într-un teatru la subsol din București, piesa de teatru „Keres TikTok“ începe cu cele două personaje feminine, Sara și Narcisa, care vorbesc despre cum au fost criticate corpurile lor încă de la începutul pubertății. „Mai știi când m-am bătut cu gadjeii ăia că ziceau că ai păr de maimuță pe mâini?“, îi amintește Sara Narcisei.
Foto: Bianca Mihai (în rolul Narcisei)și Nicoleta Ghiță (în rolul Sarei)
Narcisa, poreclită în comunitate „Regina TikTok-ului“ sau „Șefa dansului“, urmează să se căsătorească cu Iuli Pocăitul, De când sunt împreună, Iuli a preluat controlul asupra Narcisei. Nu o lasă să se machieze și are parola de la contul ei de TikToK.
Singura persoană care o încurajează să fie stăpână pe viața ei este Sara, prietena ei cea mai bună din copilărie. „Dacă ai mustață, ești bărbat. Dacă te machiezi, ești prea feminină. Ăsta are acte pe corpul tău ?“, o mai întreabă Sara pe Narcisa.
Sara este văzută ca o paria în comunitate, pentru că a încălcat una dintre cele mai importante legi din cartier. Și-a pierdut virginitatea în afara căsătoriei. Când avea 14 ani a fugit cu un român, mai mare decât ea cu 7 ani, pe care l-a cunoscut pe Internet. Bărbatul a lăsat-o pentru altă fată, iar Sara a fost nevoită să se întoarcă în comunitate.
„Azi ești fată de cinste, mâine cea mai mare curvă. Granița este atât de subțire și odată trecută, nu te mai întorci niciodată. Am declarat moartea virginității mele ca să știu cine sunt!“, spune Sara.
Spectacolul „Keres TikTok“ este produs de E-Romnja, asociație care activează pentru drepturile femeilor și tinerilor romi, scris de Mihaela Drăgan, co-fondatoare a trupei de teatru feminist rom Giuvlipen, și regizat de Sandra Selimovic, care este de origine sârbă și stabilită în Viena.
Foto: Regizoarea Sandra Selimovic
„Școala trebuie să țină cont de experiențele tinerilor indiferent de mediul din care vin pentru a putea să-i transforme în adulți responsabili“, spune Carmen Gheorghe, președinta Asociației E-Romnja și producătoarea spectacolului.
„Educația sexuală nu înseamnă a face sex sau nu. Înseamnă să-ți cunoști corpul și procesele prin care treci, să fii conștient că între doi parteneri este nevoie de consimțământ, să identifici situațiile de hărțuire sexuală sau de orice fel de abuz asupra ta, să construiești o societate care respectă fetele“, mai spune ea.
Spectacolul urmărește povestea celor două tinere rome de 16 ani, Sara și Narcisa, care se luptă cu prejudecățile comunității unde locuiesc legate de cultul virginității și alte tipuri de obiectificare a corpurilor fetelor. Totodată, cele două protagoniste vorbesc despre nevoia de-a fi libere să-și descopere corpurile și să înțeleagă schimbările prin care trec la pubertate, cât și propria sexualitate și ce presupune să fii într-o relație.
„Sunt o fată liberă cu drepturi/ Și fac ce vreau, fac ce vreau”
Foto: Nicoleta Ghiță (în rolul Sarei) și Bianca Mihai (în rolul Narcisei)
„Am încercat să pun în context problema educației sexuale, inclusiv cultul virginității. Unul dintre personaje vorbește despre faptul că există o întreagă cultură vestică pentru exploatarea și fetișizarea virginității. Cultul virginității vine de la majoritarii albi“, explică Mihaela Drăgan.
Scenarista spune că lipsa educației sexuale este o problemă națională, numai că în privința tinerilor romi accesul la educație, inclusiv cea sexuală, este și mai limitat din cauza rasismului. „Sigur că eu, în calitate de feministă romă, critic astfel de practici precum cultul virginității în comunitățile de romi, dar mereu încerc să contextualizez“, subliniază dramaturga.
„Keres TikTok“ abordează problema lipsei educației sexuale și dintr-o perspectivă masculină și religioasă. Iuli, un tânăr pocăit din aceeași comunitate, poartă în spate un trecut care îl chinuie și astăzi. Când avea 12 ani, s-a trezit într-o ipostază antagonică: abuzase o fată, în timp ce el însuși era abuzat de anturajul său de băieți.
„Este un subiect delicat. Iuli trăiește două ipostaze foarte grele: să abuzezi și să fii abuzat în același timp. E o chestie de manipulare, dar și de inconștiență având în vedere că personajul era un copil când a comis acest abuz“, spune Raj - Alexandru Udrea, actorul care îl interpretează pe Iuli.
Foto: Raj Alexandru Udrea în rolul lui Iuli Pocăitul
Una dintre primele scene ale piesei îl arată pe Iuli folosind rețeaua de socializare TikToK pentru a propovădui, ca „un bun creștin“, prin videouri mesajul că tot este legat de plăcerea sexuală este păcat și că femeia trebuie să fie supusă bărbatului.
„Am vrut să punem accent în poveste și pe dimensiunea religioasă. Societatea românească nu face decât să perpetueze ultraconservatorismul cultelor și instituțiilor religioase din România, inclusiv Biserica Ortodoxă Română, cu privire la introducerea educației sexuale în școli“, mai afirmă președinta E-Romnja.
Foto: Raj Alexandru Udrea în rolul lui Iuli Pocăitul și Bianca Mihai în rolul Narcisei
„Pentru Iuli, TikTok e un mijloc ca să-și răspândească mesajele religioase. Tot mai multe comunități religioase folosesc rețele de socializare pentru a-și propovădui credința. TikTok-ul este rețeaua de socializare prin care poți ajunge la cei mai mulți oameni. Orice ai putea gândi în viața asta se găsește pe TikTok“, explică Raj.
La final, același TikTok devine instrumentul prin care Sara și Narcisa transmit un manifest, pe ritmuri de hip-hop, jazz și muzică lăutărească, prin care se eliberează de universul patriarhal. „Sunt o fată liberă cu drepturi/ Și fac ce vreau, fac ce vreau. În comunitate sunt regină/Fie că sunt sau nu virgină.“
Modul în care tinerii romi folosesc TikTok devine un laitmotiv al piesei, de unde vine și prezența numelui aplicației în titlul spectacolului. Primul cuvânt, „kereș“ (n.r. - „vrei“) este în limba romani, fiindcă piesa e adresată în primul rând tinerilor romi.
Foto: Nicoleta Ghiță (în rolul Sarei), Raj Alexandru Udrea în rolul lui Iuli Pocăitul și Bianca Mihai în rolul Narcisei
Dar spectacolul produs de E-Romnja rămâne o poveste despre o întreagă generație care nu are acces la educație sexuală și din această cauză ajunge să caute răspunsuri sau să răspândească mesaje false prin rețelele de socializare și alte canale de comunicare,
TikTok are 800 de milioane de utilizatori activi în prezent, iar un studiu de anul trecut arată că 41% dintre cei care foloseau aplicația aveau între 16 și 24 de ani.
Dar ce înseamnă educația sexuală?
OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) fac referire la conceptul de „educație sexuală cuprinzătoare“, care își propune să ofere copiilor și tinerilor cunoștințe, abilități, și valori care îi vor ajuta:
- să fie conștienți de sănătatea, bunăstarea și demnitatea lor
- să dezvolte relații sociale și sexuale respectuoase
- să ia în considerare modul în care alegerile lor afectează propria bunăstare și pe a oamenilor din jur
- să înțeleagă care sunt drepturile lor și cum le pot proteja pe tot parcursul vieții
Potrivit OMS, educația sexuală cuprinzătoare „joacă un rol central în pregătirea tinerilor pentru o viață sigură, productivă și satisfăcătoare într-o lume în care HIV și SIDA, infecțiile cu transmitere sexuală, sarcinile nedorite, violența de gen și inegalitatea de gen prezintă în continuare riscuri serioase pentru bunăstarea lor“.
4,6% dintre elevi au făcut opționalul de „Educație pentru Sănătate“
În România, există din 2004 un opțional care se numește „Educație pentru Sănătate“ , care include o componentă de educație sexuală, și prevede un curriculum începând din clasa I până în clasa a XII-a. În clasa I și a II-a copiii pot învăța despre „forme de agresivitate în mediul școlar“, iar în clasele a III-a și a IV-a despre „percepţii reciproce ale băieţilor şi fetelor“ și „ modificări corporale la pubertate“. În clasele a V-a și a VI-a se discută inclusiv despre cum să previi infectarea cu HIV, cum să ai un comportament responsabil pentru igiena sexuală, dar și despre ce înseamnă prietenia și iubirea.
Pentru clasele a VII-a și a VIII-a curriculumul prevede abordarea unor teme ca debutul vieţii sexuale, metode de contracepție sau abuzul sexual.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Educației la solicitarea Școala9, dintre cei aproximativ 3 milioane de elevi, câți erau înscriși în 2019, aproximativ 140 de mii erau înscriși la acest opțional. Asta înseamnă 4,6% din totalul numărului de elevi.
*Spectacolul „Keres TikTok“ va putea fi urmărit online pe 11 octombrie, de la ora 20.00, pe pagina de Facebook E-Romnja.
Mâine vă prezentăm culisele piesei „Keres TikTok”, poveștile personale din care s-a inspirat piesa de teatru și ce a însemnat pentru actori să joace, unii chiar în fața părinților, un subiect atât de tabuizat în societatea românească.
