
Sunt Alexandra, sunt profă de franceză și am intrat în învățământ acum 16 ani, convinsă că o să schimb lumea. Mi s-a spus că este imposibil, că mă voi face mare și îmi va trece. Iată, m-am făcut mare, dar nu mi-a trecut. Astăzi cred că sala de clasă este o lume. Știu că nu voi produce schimbare pentru toate cele 30 de bănci din lumea mea mică, dar sunt sigură că voi schimba câteva dintre ele. Bancă cu bancă, de la mine și de la colegii mei, lumile astea mici din sala de clasă pot schimba lumea asta mare în care trăim.

Anul acesta a fost al doilea an școlar în care olimpiadele și concursurile școlare nu s-au organizat din cauza pandemiei. În afara unor insule de bune practici, reprezentate de olimpiadele online, elevii capabili de performanță nu au avut oportunitatea de a participa la competițiile în cadrul disciplinelor la care sunt talentați. Am stat de vorbă cu Ioana Bercea, elevă la Colegiul Național Bănățean, medaliată cu bronz la Olimpiada Internațională de Economie în acest an, la care au participat concurenți din 44 de țări.
Andreea Tancu, să-i spunem așa, este profesoară și dirigintă la o clasă de elevi de a V-a. Este pentru prima dată când primește dirigenție, dar are deja o experiență didactică de cinci ani. Andreea are 28 de ani. A terminat facultatea la 21 de ani (nivel licență), apoi masteratul la 23 de ani și a intrat imediat după aceea în învățământ.
După ce am vorbit cu elevii despre școală, a venit rândul cadrelor didactice să ne răspundă ce înseamnă să fii profesor azi în România? E un job sau o vocație? Ce poate fi schimbat în bine și ce funcționează deja? Adresăm întrebări cadrelor didactice despre sistemul de educație românesc, de la angajarea în sistem până la lucrul la clasă, metode de predare, relația cu elevii și părinții. Și îl lansăm astăzi, la începutul unui nou an școlar care începe sub regulile unei noi legi a educației și a schimbărilor din sistem.