
Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.

Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Esta vara lui 2018, sunt acasă ca să particip la lansarea volumului meu de teatru. Alături de mine sunt Cristina Modreanu și Nona Rapotan, cât și actorii Katia Pascariu, Rareș Florin Stoica și Ioana Predescu. După lansare, mă cinstesc cu o piesă de teatru pe un text total necunoscut mie: Gardenia de Elżbieta Chowaniec. Îmi place mult ce văd pe scenă și, pentru că îmi place așa de tare, când ajung înapoi în State și lucrez la programa unui curs nou de scriitură feminină, vreau să folosesc numai texte dramatice contemporane.
20 de ani. Acesta este o perioadă de timp realistă în care România poate să aibă rezultate bune la testările PISA, crede Dragoș Iliescu, specialist în evaluare psihologică și educațională. Țara noastră s-a clasat pe penultimul loc în Europa, surclasând doar Bulgaria, la ultima evaluare a cărei rezultate au fost anunțate în această săptămână. Autorul cărții „Testarea standardizată în educație” arată măsurile esențiale ce trebuie luate pentru a scădea procentul de analfabetism funcțional din România, unele deja incluse în noua lege a educației.