Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Unu din trei copii din mediu rural nu a reușit să ia peste 5 la Evaluarea Națională. La oraș, doar 10% sunt în această situație. Rezultatele examenului de la final de gimnaziu arată din nou prăpastia rural - urban. Mihai Nedelcu, un băiat de 15 ani din satul Fierbinți-Târg, județul Ialomița - localitate făcută celebră de serialul de la ProTV - a luat 9.75 fără să treacă o oră pe la un profesor meditator. Acum vrea la liceu în București. Școala 9 prezintă povestea unui adolescent care vrea, prin educație, să șteargă imaginea despre oamenii de la țară, uneori contaminată de asocierea cu personajele din „Las Fierbinți”.
Cum se fac de fapt politicile publice în educație? Ai o idee și o implementezi pur și simplu sau e mai mult de atât? Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale, care a creat proiectele Fizica Altfel, Chimia Altfel și începe Matematica Altfel, lucrează pe un format evidence based policy. Adică politici publice bazate pe date și cercetări. Președintele său, Cristian Hatu, a povestit la podcastul REZOLVAT cum face asta.