
Pasionată de educație, scris și implicare civică, cred în puterea cuvintelor de a forma gândirea critică și empatia. Coordonez platforma Law-Z, unde public articole despre politici educaționale, participarea tinerilor și inițiative care sprijină învățarea. Prin proiecte, cercetări și călătorii, caut mereu perspective noi asupra modului în care educația poate dezvolta comunități.

Investim mai mult în cabinetele de planificare familială, le promovăm și le facem mai prietenoase pentru tineri. Îi includem pe părinți în discuțiile despre educație sexuală. Vorbim mai mult și deschis despre emoții, inclusiv despre cele negative. Punem presiuni pe administrațiile locale să înțeleagă că proiecte precum oferirea de absorbante gratuite în școli sunt mai mult decât necesare. Am adunat aceste soluții și altele de la dezbaterea despre educație sexuală de la Brașov, unde Școala9 a lansat al doilea număr al ziarului REZOLVAT.
Copiii nu vin la școală nu doar din cauza școlii, în spate sunt și factori de natură socială și medicală. E nevoie, prin urmare, de mai multe instituții care să combată abandonul școlar, crede Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România, organizație care de peste 30 de ani implementează proiecte care își arată eficacitatea. La REZOLVAT podcast, aceasta a vorbit despre două dintre ele: Pachetul Educație Incluzivă de Calitate și Pachetul Minim de Servicii.
Cât de acceptabil este să-i aplici o corecție copilului lovindu-l cu palma? Este o controversă care încă naște dispute aprinse între adulții care încă mai cred că „bătaia e ruptă din Rai”. Oamenii de știință spun că după o palmă pot rămâne traume psihologice. În România, violența împotriva copiilor are rădăcini adânci în societate: într-un studiu de anul trecut aproape jumătate dintre copii spun că sunt bătuți sau loviți în familie, în timp ce doar 28% dintre părinți recunosc asta.