În vară am fost cu toții martorii unei mișcări de solidarizare extraordinară, când a avut loc greva profesorilor. Am apreciat vocile care ne-au susținut. Am asistat însă și la hărțuirile celor care, după caz, se aflau fie în tabăra greviștilor, fie a celor care au continuat să predea. Zilele acestea s-a discutat despre cazul Goethe, unde o mămică a acuzat un profesor de bullying după ce nu și-a mai trimis copilul la el la meditații. De ce nu ne solidarizăm și în astfel de cazuri? De ce nu ne solidarizăm să reclamăm abuzurile?
În școlile din România educația sexuală nu este o disciplină obligatorie, astfel că profesorii evită adesea să vorbească despre acest subiect. Dar educația sexuală nu înseamnă schimbarea identității elevilor sau orientarea sexuală a acestora, spun specialiștii, ca răspuns la vocile care se opun. În schimb, una dintre temele care ar putea fi abordate în cadrul disciplinei educație sexuală este hărțuirea sexuală și misoginismul.
Omizi colorate și nori îmbrățișați, pătrate care joacă fotbal și un robot căruia îi este furat un ochi - sunt câteva dintre poveștile cu care au venit elevii de la școala din satul Malu Spart, jud. Giurgiu, la atelierul ținut de Anna Florea. Ilustratoare și regizoare de animație, artista i-a învățat pe copii cum să-și facă propria narațiune, de la regie și personaje până la montaj. „Animația nu e doar pentru copii, este o tehnică prin care poți să faci orice fel de narațiune”, spune Anna.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
