Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.
În această săptămână, în cadrul rubricii „Educația în lume”, mergem în Siria, unde ajutoarele din Marea Britanie îi ajută pe copiii care au trecut prin război să rămână la școală. Apoi ajungem în Malawi unde se construiesc în timp record școli printate 3D. În Singapore, parlamentarii vorbesc despre extinderea orelor în care se discută despre ce înseamnă „atingere bună și atingere nepotrivită” la nivel preșcolar. Iar în Argentina se văd deja roadele împărțirii de calculatoare gratuite copiilor acum zece ani.
Salariile profesorilor români ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie, doar că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că acest lucru nu se va întâmpla. Cadrele didactice așteaptă mărirea cu sume între 250 și 500 de lei încă de anul trecut. Liderii sindicali din învățământ cer un răspuns ferm din partea guvernanților, tăcerea lor fiind considerată „o invitație la declanșarea acțiunilor de protest”. Școala 9 a făcut o comparație a salariilor din învățământ în Europa, dar s-a uitat și la cât câștigă medicii din Germania, Marea Britanie și Franța. În timp ce doctorii români câștigă aproape jumătate față de cei din aceste țări, profesorii români abia dacă ajung să ia 16% din cât primesc omologii lor.