O școală prietenoasă cu mediul de 929 de metri pătrați își va întâmpina elevii cu grădini verticale în apropierea unui râu din Lima. În Europa, elevii dintr-un oraș german povestesc de ce e important pentru ei să facă orele în clasă. Iar un cercetător austriac vorbește despre reținerile lui în privința întoarcerii copiilor în bănci. În zonele de conflict, pandemia a fost doar picătura care a umplut paharul: cum învață în general copiii de-acolo și cine poate apăra educația? Mai departe, școlile din SUA caută soluții pentru combaterea discriminării rasiale, dar se lovesc de acuzații de îndoctrinare a elevilor.
Andrei Grecu are 20 de ani, este student în anul II la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA și de câteva zile este consilierul pe probleme de tineret al primarului din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi. A devenit practic cel mai tânăr consilier al unui primar din România. Tenis, teatru, debate, radio, poezie. Pe toate le-a bifat până acum și nu vrea să se oprească aici. Își ia noul rol foarte în serios și primul pas a fost să le transmită tinerilor câmpulungeni că vocea lor contează: „Erau șocați că cineva îi bagă în seamă.”
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte sau să urmăriți un film și brusc să exclamați: „Doamne, în tot acest construct ficțional este o metaforă a școlii!”? Nouă da. Și unul dintre filmele care ne-au provocat la o astfel de lectură este Casa norvegiană (Der norske hus, 2017, Norvegia, regia Jan Vardøen - Netflix), poate cu atât mai mult cu cât mai sunt câteva zile până la începerea unui nou an școlar și avem tendința de a ne obișnui privirea cu lentilele progresive ale universului educațional.