Adolescenții resimt o presiune puternică pe felul cum arată și se îmbracă din cauza rețelelor sociale. Școala 9 a vorbit cu o profesoară și o elevă de la Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” din satul Rotărăști, județul Vâlcea, despre cum este distorsionată imaginea de sine în online. Cele două s-au implicat și într-un proiect al organizației World Vision România despre încrederea adolescenților în ideile și trăsăturile lor fizice.
Senatorii au adoptat o lege care interzice orice referire în școli și universități despre identitatea de gen. Asta înseamnă nu doar că se interzic discuțiile despre egalitate între femei și bărbați sau homosexualitate, ci ar duce și la desființarea unor masterate specializate pe această problematică din universități. Profesoara universitară Ionela Băluță, specializată în studii de gen, a explicat pentru Școala9, de ce această lege ne proiectează în România de dinainte de 1989.
Am 23 de ani și sunt învățătoare în una din cele mai mari comunități compacte cu origini rome din Europa, unde curierii nu vin pentru că aici sunt „oameni răi”. Am în clasă 24 de năzdrăvani, pe care încerc să-i motivez să vină la școală în fiecare zi. „Ești cea mai bună doamnă”, îmi spun mereu. Uneori de mai multe ori pe oră. Nu pot să aleg un moment petrecut în acești doi ani pe care să îl povestesc. Nu știu dacă am fost mai mândră de ei atunci când au citit primul cuvânt sau atunci când am mers la teatru, iar cei de acolo ne-au zis mirați: „ce cuminți sunt!”