REZOLVAT. O fată nu poate să fie pilot de avion sau să lucreze în construcții. Unui băiat nu i se potrivește job-ul de florar sau educator - astea sunt stereotipuri, iar stereotipurile provoacă inegalități, discriminare și duc la violență de gen. România este la coada clasamentului în Uniunea Europeană în ceea ce privește egalitatea de gen. Le tratăm pe femei cu prejudecăți vizavi de rolurile lor în societate și vizavi de abilitățile lor. Și tot cu prejudecăți îi privim și pe bărbați. Am vorbit despre toate astea și despre cum putem aduce discuțiile de acest tip în sala de clasă la REZOLVAT cu Irina Ilisei, expertă în egalitatea de gen.
În 2007 a pus internet prin fibră optică la școală și a început să țină cursuri de digitalizare cu profesorii. Apoi, a bătut Europa în lung și-n lat cu echipe de elevi și profesori, în schimburi de experiență. Ca să ducă mai mulți copii în afară, profesorii dormeau pe jos în școala gazdă. A digitalizat pas cu pas toate clasele. A introdus standarde de evaluare și anul trecut a avut cei mai puțini elevi din istoria unității de învățământ cu note sub 5 la Evaluarea Națională. Totul se întâmplă la Școala „Gheorghe Popovici” din comuna Apateu, Arad, care îl are manager pe Claudiu Vlad. Un director care crede că școala de la sat poate să devină la fel de competitivă ca cea de la oraș.
Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.