În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
În urmă cu cinci ani, Luiza Apostu a pornit într-o călătorie pe la școli care folosesc metode alternative de învățare din Olanda, Belgia, Spania și Mexic. S-a întors în țară și a înființat Rubik, un afterschool care nu are profesori, ci ghizi de învățare, în care elevii își pot alege activitățile și pot intra nepoftiți în camera profesorilor - numită sugestiv „necancelarie”.
O echipă de bicicliști din Iași vrea să transforme Iașiul în „orașul bicicletelor” și crede că orașul lor poate deveni primul din țară în care copiii să meargă pe două roți la școală. Vor să convingă Ministerul Educației să introducă ore de ciclism în școli și autoritățile locale să construiască piste potrivite. Și-au luat ca exemplu Olanda, unde 80% dintre copiii se deplasează pe bicicletă cel puțin de trei ori pe săptămână. „Un biciclist în plus înseamnă o mașină în minus în trafic” este moto-ul sub care organizează tot felul de evenimente pentru popularizarea deplasării pe două roți.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
