
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

Isabella Chiais și-a împlinit visul de a preda în altă țară în pragul pensionării. A așteptat să-și vadă copiii mari și casa așezată. Acum trei ani a ales Bucureștiul cu inima puțin strânsă, dar după ce a ajuns aici, a încântat-o fiecare moment. Acum, profesoara de 61 ani, predă literatură italiană la Liceul Teoretic „Dante Alighieri”. În această toamnă s-a întors cu mai multe emoții la București, din cauza pandemiei, dar îi era dor de elevii ei, despre care spune că, unii dintre ei, sunt la nivelul celor italieni la materia pe care o predă: literatură.
Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?
De ce în 2024 există în continuare în România școli cu toalete în curte? La începutul noului an școlar am pornit să vedem situația din țară. Prima oprire: 10 școli din Vaslui, județ care are și cele mai multe proiecte în lucru pentru a ridica standardele toaletelor - 43. Am găsit comunități cu elevi tot mai puțini și pentru care primarii se întreabă dacă mai e cazul să se lanseze în investiții sau ce artificii să găsească: „Ne dau autorizația cei de la DSP, dar ne iau autorizația cei de la ISU.” Și de asemenea, peste tot discrepanțe de tipul - table inteligente în școală, latrină în curte.