
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

Prezenți la dezbaterea inițiată de Școala 9, „Profesorii și disciplina”, secretarul de stat în Ministerul Educației, Antoneta-Georgina Bolchiș, a spus care este viziunea instituției cu privire la profesorii care comit abateri grave. La discuție au participat și reprezentanți ai profesorilor, elevilor și părinților, care au oferit soluții pentru cazurile profesorilor agresivi. Majoritatea a susținut consilierea psihologică periodică a profesorilor, dar și o selecție mai riguroasă la intrarea acestora în învățământ.
Pe vremea când eram noi liceeni, nu exista așa ceva. Elevii nu erau implicați deloc în procesul decizional educațional, nici măcar în calitate de consultanți (poate doar responsabilii UTC – UTC de la Uniunea Tineretului Comunist). Îmi amintesc că prima acțiune a elevilor, de amploare, la care am participat, a fost în clasa a X-a, la câteva luni după Revoluția din 1989, un marș de protest prin care se cerea desființarea treptei a doua (examen care se susținea între clasa a X-a și a XI-a).
În Europa sunt mai multe țări în care tinerii pot să voteze de la 16 ani, cum sunt Austria, Malta, Estonia. În România, scăderea vârstei de vot ar adăuga doar puțin peste 2 procente la populația totală cu drept de vot. Școala 9 a vorbit cu un politolog, un sociolog și un consilier școlar despre ce ar însemna scăderea vârstei de vot și dacă este pregătit un adolescent pentru acest tip de implicare civică.