18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.
543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
În fiecare vineri din martie, Andreea Cristea, 18 ani, ne spune, pe capitole, o poveste mai mare despre ce înseamnă să fii licean. Aceasta e prima parte.
La admiterea la liceu din acest an, pentru prima dată, media anilor de gimnaziu nu mai este luată în calcul. Pe ea se bazau mulți elevi să le crească șansele să intre la liceul dorit. Totuși, s-au luat note mai bune la Evaluarea Națională - 35% dintre candidați au avut medii peste 8. Doar că notele mai mari sunt un măr otrăvit, spun experții cu care a vorbit Școala 9. „Ce știe copilul ăla cu o sutime mai mult decât copilul cu o sutime mai puțin? Este complet arbitrară distanțarea copiilor la sutimi, câtă vreme aceste subiecte nu se bazează pe standarde științifice de evaluare”, spune o expertă în testare standardizată. Introducerea unor standarde în evaluare, cu criterii uniforme, ar aduce un echilibru.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.