
18 ani, elevă la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București. Îi place să observe, să asculte și să spună povești. Documentează și developează film la isopatrusute.

Majoritatea școlilor românești, vechi sau noi, sunt împânzite de intrări: intrarea din spate, intrarea din față, intrările în diferite corpuri, intrarea elevilor și cea a profesorilor. Ultimele două ar putea să se transforme într-una singură, potrivit propunerii Consiliului Național al Elevilor. Nu există în vreo lege intrările separate, e doar o moștenire a unei perioade în care privirile elevilor nu se întâlneau cu cele ale profesorilor decât pe hol și în clasă. Mai are sens azi să păstrăm această graniță? Școala 9 a vorbit cu cinci elevi și cinci profesori pentru a le afla părerea despre propunere.
543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.
Asociația Iele Sânziene le învață pe tinerele din comunitățile vulnerabile ce este menstruația, cum apare și cum se folosesc tampoanele și absorbantele. Într-o țară ca România în care 415.000 de adolescente se află în risc de sărăcie și excluziune socială, fetele care țin atelierele de educație menstruală și pentru pubertate trebuie să lupte, simultan, cu stigma în care este învăluită menstruația și cu miturile cu care aceasta vine la pachet. Și care chiar le-ar putea pune în pericol pe viitoarele femei.