
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.

						În noaptea înaintea probei la limba română de la Bacalaureat 2023, au existat neobișnuit de multe căutări pe Dexonline și Google după expresia „de bună seamă” care avea să cadă într-un subiect de la română. Anterior era căutată doar o dată pe zi. Am mers pe firul scurgerii de informații: din răspunsul pentru Școala 9 a celor de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, care operează platforma pentru subiecte, declarațiile oficialilor din Minister și explicațiile unei profesoare cu experiență în elaborarea subiectelor, suspiciunea duce spre un număr foarte mic de persoane.
						Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.
						România și alte zeci de state analizează cu seriozitate rezultatele testelor PISA care creează o ierarhie globală a celor mai bune sisteme de educație și își învârt politicile publice în jurul lor. Pe baza rezultatelor de la testele PISA, programul susținut de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) face periodic o serie de recomandări de reformă statelor participante. Totuși, acestea nu se pot aplica peste tot la fel și unor state recomandările pot să dăuneze, potrivit unei specialiste internaționale în educație, fostă directoare a OCDE.