Este ilustrator și autor de bandă desenată. A publicat două romane grafice: „The year of the pioneer" și „Home Alone” și lucrează la un comicstrip foileton - „Therapy Cat".
Publică (aproape) un desen pe zi pe instagram/persoana_fizica.
Elevii mai multor școli din patru județe și București au fost încurajați să marcheze pe harta școlii lor locul în care se simt cel mai în nesiguranță. Cei mai mulți au indicat holurile, baia și sala de sport. E doar un exercițiu dintr-un efort complex de a explica și preveni violența în cadrul școlii, efort în care i-a susținut Fundația Terre des hommes România. Cauzele i-au condus către soluții creative, dar și către mesaje către ei înșiși, către comunitate și părinți.
Augustus Gloop din volumul „Charlie și Fabrica de Ciocolată” este descris drept „enorm” într-o nouă ediție. Aceasta se numără printre modificările făcute de editorii din Marea Britanie ai cărților lui Roald Dahl, în parteneriat cu o organizație care promovează incluziunea. „Matilda” și „Marele uriaș prietenos” sunt alte câteva povești pe care Dahl le-a scris cu zeci de ani în urmă și pe care le-au citit multe generații. Au existat numeroase reacții atât în presă, cât și pe rețelele sociale cu privire la această formă de „cenzură”, cum o numește, de pildă, scriitorul Salman Rushdie.
Se știe că în Republica, Platon îi alungă pe poeţi din cetatea pe care el însuși a imaginat-o. De ce? Argumentele sale sunt de natură filosofică și morală: pe de o parte poeții nu sunt decât niște imitatori, creația lor nefiind decât o copie a unei copii, iar pe de altă parte fiindcă arta distruge armonia sufletească a cetățenilor.
La Platon și la cetatea fără poeți ne-am gândit zilele trecute, când, după publicarea Ordinului 3.993 din 16 iunie 2021, semnat de ministrul educației, din nou, a câta oară?, profesorii au fost arătați cu degetul de comentatorii de pe rețelele sociale și nu numai.