
Psiholog si consilier de dezvoltare personală și vocațională, dedicată sprijinirii oamenilor în descoperirea de sine și alegerea unui drum autentic.

REZOLVAT. Întâi și întâi, vreau să adresez metaforicul elefant din cameră: România este penultima țară din Uniunea Europeană când vine vorba de investiții în educație (și cea mai slab educată țară din UE). Profesorul merită salariu mai bun, elevii merită școli mai dotate. Poate într-o zi, începând cu o presiune pe liderii politici și încheind cu un plan bine gândit și acțiuni concrete, nu vom mai fi la coadă. Dar până atunci… articolul acesta își propune să vorbească despre ce este în controlul nostru.
Natalia Rotaru, învățătoare din Chitila, crede că o școală prietenoasă înseamnă regândirea permanentă a modului de predare, ca elevii să participe cu drag la lecții. Așa că din micul oraș ilfovean călătorește cu elevii ei de clasa a treia în lumea circului, căutându-l pe Fram, merg în adâncuri pe urmele căpitanului Nemo și ies mereu să facă lecții în natură.
În urmă cu doi ani a intrat în vigoare legea anti-bullying și a început să aibă și efecte. Unele cazuri grave în care elevii au fost agresați de colegi au ajuns în instanță. Psihoterapeuta Carmen Buțerchi explică ce înseamnă bullyingul și efectele pe care le are pe termen lung. Această formă de hărțuire nu este doar de natură fizică, se referă și la tachinare, excludere, presiune psihică. Atât legea, cât și societatea pun sub lupă agresorul, dar există mai multe nuanțe aici. Există și agresorii pasivi care îl susțin pe agresor și îl incită, iar acest comportament poate face la fel de mult rău.