
A absolvit Facultatea de Jurnalism din Iași, iar mai apoi un master în Relații Publice și Publicitate. Din 2022 este reporter la „Ziarul de Iași”, unde urmărește îndeaproape tot ce ține de învățământul preuniversitar și de viața culturală a orașului. În anii petrecuți în presă a învățat că, dincolo de documentare, jurnalismul înseamnă să știi să asculți, să fii curios și să nu treci niciodată prea ușor peste o idee care, la prima vedere, poate părea banală.

Mai multe studii citate de The Conversation indică faptul că eliminarea scrisului de mână din școală – așa cum se petrece în Finlanda, unde nu se mai predau lecții de scriere și caligrafie – nu este o idee bună. Mințile noastre nu sunt pline de idei neînsuflețite. Trebuie să ținem cont de corpurile și de simțurile noastre pentru a explica fenomene care altfel sunt inexplicabile, mai arată cercetările.
Știm că după o vacanță binemeritată, cu cozonac și salată de boef, este mai greu să reveniți la manualele școlare, exerciții și eseuri. Dar Bacul se apropie, așa că noi continuăm cu planurile de învățare pentru examene. Astăzi, profesoara Gabriela Nedelcu vă ajută să mai puneți câteva piese în puzzle-ul istoriei de Bac: Evul Mediu, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, autonomiile locale.
În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.