
Este doctor în științe politice, mamă a doi copii adoptați, activează în sectorul neguvernamental din România de aproape 20 de ani, ocupând diverse poziții, și și-a început cariera profesională ca educatoare și mai apoi profesoară de limba engleză.

Până pe 31 ianuarie Ministerul Educației primește propuneri legate de una dintre cele mai importante și actuale probleme ale sistemului de învățământ preuniversitar: planurile-cadru pentru liceu. Acestea se referă la numărul de materii pe care le studiază fiecare elev din ciclul liceal și câte ore sunt alocate pentru fiecare pe săptămână. În prezent, liceenii învață după planurile-cadru adoptate din 2009.
Când am intrat în Europa, această localitate din Iași era numită „polul sărăciei din UE”. Elevii de aici care terminau școala generală erau o excepție. Asociații și oameni s-au mobilizat și anul ăsta, la 18 ani de Europa, 9 dintre elevii de-a opta din Crucea au luat peste 5 la simularea Evaluării Naționale.
Au început să își testeze antidrog elevii de prin 2015, când primul copil a fost luat cu salvarea de la orele de practică. Dar nu s-au oprit acolo. După testarea de la început de an școlar, urmează consilierea psihologică și școlară, coaching, ținerea din scurt a absențelor, legătura strânsă cu familia. Acest sistem de sprijin este implementat la un liceu tehnologic în regim dual de la Brașov. În încheierea primei serii REZOLVAT dedicate temei abandonului școlar, vă prezentăm modelul prin care Școala Profesională Germană Kronstadt reușește să-i țină pe unii dintre cei mai vulnerabili elevi în școală.