
Este doctor în științe politice, mamă a doi copii adoptați, activează în sectorul neguvernamental din România de aproape 20 de ani, ocupând diverse poziții, și și-a început cariera profesională ca educatoare și mai apoi profesoară de limba engleză.

În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.
Cum este viața studențească în pandemie, în Anglia, având în vedere că țara se află în cel de-al treilea lockdown și abia se acomodează cu Brexitul? Irina Câmpanu, studentă la Criminologie, la Universitatea din Westminster, a povestit pentru Școala 9 care sunt avantajele, dar și provocările studiului peste hotare. Ca să se poată concentra pe studii, un an de zile a lucrat ca să strângă bani, viața în Londra fiind cu peste 55% mai scumpă decât în Iașul natal. Pasionată de romanele Agathei Christie și de serialele britanice, este fericită că acum poate să învețe de la profesorii ei ce înseamnă munca de detectiv. Irina vrea ca în viitor să devină și ea inspirație pentru producătorii de filme și să lucreze ca investigator la locul crimei.
Patru elevi care au obținut medii peste 9 la Evaluarea Națională de anul acesta au rămas fără un loc la liceu, după repartizarea computerizată. Din păcate, astfel de povești fac parte din rutina admiterii la liceu. Am întrebat un specialist IT și pe reprezentanta unei organizații de părinți unde văd problemele în sistemul de astăzi și cum ar arăta o aplicație integral digitalizată pentru admitere.