
Încă sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Deși sunt la specializarea Comunicare și Relații Publice, m-a atras mai mult partea de jurnalism și doar asta m-aș vedea făcând.

2022 va rămâne în istorie sub umbra războiului din Ucraina, după 80 de ani de pace în Europa. Am mers la granițe și am vorbit cu refugiații, am vorbit și cu profesori și elevi rămași în țara lor sau care și-au găsit adăpost la noi și în Polonia. Am discutat cu profesorii români care fac minuni în condiții vitrege la școlile din rural, iar cei care au luat calea străinătății ne-au povestit experiențele lor. Am intervievat elevi care ne-au uimit cu performanțele lor și am încercat să înțelegem și limitările sistemului, prin voci din interior. Iată o selecție de reportaje, interviuri și analize ale anului 2022.
Poveștile. Poveștile le plac în egală măsură celor mici și celor mari. Vindecă, educă, motivează. Ce e, în fond, altceva, întreaga istorie, întreaga lume, în existența ei diacronică, decât o narațiune? Nimic nu există în afara unei narațiuni, iar poveștile, în formele pe care le-a consacrat teoria literară, fie ca povestiri, basme, parabole sau legende, fie în altele, corelative, sunt narațiuni paideutice, ne învață cum să trăim, cum să alegem binele de rău, pe ce să punem preț și de ce să ne ferim.
Unii directori de școli din Anglia ar renunța la excursii și la orele de muzică individuale, înainte să facă restructurări. Este soluția la care se gândesc, în condițiile în care facturile la energie electrică tot cresc. Unele instituții ar avea deja costuri de peste 300%. Eliminarea unor activități, însă, îi afectează pe cei mai vulnerabili dintre elevi: „Părinții lor nu-și permit să-i ducă la muzee, la galerii de artă sau să călătorească în străinătate”, a spus o directoare pentru BBC. Chiar acum un an, Școala 9 scria despre îngrijorările directorilor din preuniversitar din România cu privire la scumpirea utilităților.