
Încă sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Deși sunt la specializarea Comunicare și Relații Publice, m-a atras mai mult partea de jurnalism și doar asta m-aș vedea făcând.

Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”
În fiecare vineri din luna iulie, propunem scenarii de creștere pe timpul verii. Astăzi, niște idei pentru activiștii din educație.
Ce învață elevii de gimnaziu din textele pe care le citesc în manuale? Mai degrabă pesimism decât speranță, arată o cercetare recentă. Am discutat cu Mădălina Chitez, una dintre autoarele studiului, despre cum apare acest ton în manuale, ce riscuri implică și cum pot interveni profesorii și părinții pentru a-l echilibra.