Încă sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Deși sunt la specializarea Comunicare și Relații Publice, m-a atras mai mult partea de jurnalism și doar asta m-aș vedea făcând.
„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Cum ar trebui modelat învățământul superior astăzi, când elevii apelează mai degrabă la internet decât la profesori pentru a afla informații? Se mai justifică organizarea semestrelor cu o perioadă principală de evaluare - sesiunea? Spre ce se îndreaptă învățământul superior de la noi și din Europa ne-a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, Horia Onița, vicepreședinte al Uniunii Studenților Europeni (European Students’ Union – ESU). Alături de reprezentanți ai studenților din alte 40 de țări, românul analizează problemele colegilor săi din Europa și discută soluțiile găsite cu autoritățile europene.
Ministerul Sănătății trebuia să suplimenteze numărul de medici și de asistenți medicali în cabinetele școlare cu 33%, respectiv cu 15%, până la finele anului trecut. Dar nici în prezent nu s-au organizat concursuri pentru aceste posturi, iar cele rămase libere, în urma pensionării altor cadre medicale din școli, nu pot fi ocupate, spune Daniela Rajka, președintele comisiei de medicină școlară din cadrul Ministerul Sănătății. Am vorbit cu ea și cu alți doi medici școlari despre provocările pe care le întâmpină în contextul creșterii numărului de infectări din școli și din întreaga societate.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
