
Încă sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Deși sunt la specializarea Comunicare și Relații Publice, m-a atras mai mult partea de jurnalism și doar asta m-aș vedea făcând.

Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
În loc să se creioneze un profil al elevilor americani care ar putea să tragă cu arma în școală, cercetătorii americani propun altceva: colegii și profesorii să fie atenți la cei care amenință, scrie Education Next, site cu știri și cercetări din educație. Comportamentul antisocial ar putea indica dacă un elev va fi violent în școală, dar nu și că ar folosi o armă, arată o analiză. Motivul pentru care elevii devin violenți variază, a scris Școala 9 anul trecut, la fel și tipurile de agresiuni. În România, aceștia nu vin arme de foc în școală, regimul acestora fiind unul strict, însă unii adolescenți au adus cuțite și și-au rănit colegii.
Sunt dirigă de a XII-a anul acesta și m-am gândit să vă povestesc un pic despre ce se află în spatele ușilor închise, în casa unui profesor care se pregătește să retrăiască, în buclă, încă un final.