
Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.

În ultimii doi ani, 340 de școli din România au primit toalete noi sau renovate în interior. În comuna Motoșeni, din Bacău, de exemplu, s-au construit toalete noi la toate cele șase unități de învățământ. Prima toaletă a fost făcută în școala principală cu ajutorul Fundației Terre des Hommes și asta a dat curaj directorului școlii și primarului să găsească fonduri și pentru restul. „Câteodată trebuie să vină cineva din exterior și să-ți spună: da, poți!”, s-a convins activista Alina Mirt. În toată țara, mai sunt 836 de unități de învățământ cu toaleta în curte.
Problema absenteismul școlar a fost rezolvată pentru moment în orașul Kumamoto din Japonia prin umplerea băncilor din școală cu roboți, în loc de elevi. Asta nu înseamnă că elevii nu mai merg fizic la școală, însă ei au și posibilitatea de a rămâne acasă și de a vedea în timp real orele de curs sau chiar de a interacționa cu ceilalți colegi, scrie publicația de știință ZME Science.
Dezbateri despre rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus au loc în toată lumea încă de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor, am aflat că ei sunt mai puțin vulnerabili în fața COVID-19 decât adulții, dar pot să transmită virusul, așa că am început să-i numim „vectori”. Un cuvânt folosit frecvent pentru descrierea insectelor care transmit paraziți de la o gazdă la alta. În Irlanda, de pildă, a fost și limitat accesul copiilor în magazine din această cauză. Acest limbaj îi dezumanizează pe cei mici, pregătește terenul pentru discriminare și așază sănătatea adulților pe primul loc.