
Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Salariile profesorilor români ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie, doar că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că acest lucru nu se va întâmpla. Cadrele didactice așteaptă mărirea cu sume între 250 și 500 de lei încă de anul trecut. Liderii sindicali din învățământ cer un răspuns ferm din partea guvernanților, tăcerea lor fiind considerată „o invitație la declanșarea acțiunilor de protest”. Școala 9 a făcut o comparație a salariilor din învățământ în Europa, dar s-a uitat și la cât câștigă medicii din Germania, Marea Britanie și Franța. În timp ce doctorii români câștigă aproape jumătate față de cei din aceste țări, profesorii români abia dacă ajung să ia 16% din cât primesc omologii lor.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a devenit recent prima instituție de învățământ superior din țară care are toate ciclurile de studiu, de la grădiniță la liceu. Lectorul Bogdan Neculau, coordonator al programelor preuniversitare, a explicat pentru Școala 9 că aceasta a fost o strategie de la început - „educarea copilului în aceeași instituție de la grădiniță până la studii superioare”. Cum va funcționa?