Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/
Camera din muzica de cameră se referea la apartamentele personale ale regelui unde se petreceau aceste recitaluri exclusiviste. Asta era în secolul al XVII-lea. Astăzi, saloanele ni se deschid nediscriminatoriu, așa că am pornit să aflu mai multe despre muzica de cameră a Bucureștilor Noi.
Elevii de la învățământul tehnologic ar putea să stea cinci ani la liceu în loc de patru, după cum arată una dintre propunerile de modificare a planurilor-cadru. Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație, atrage atenția că o astfel de măsură este în dezinteresul familiilor din care provin acești adolescenți, cele mai multe trăind în risc de sărăcie. Experta mai spune că variantele de planuri-cadru supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației sunt „o adaptare tristă“ a ceea ce învățau elevii la liceu în urmă cu 20 de ani.
„Studiul“ publicat, luni, de sindicatele din educație ale Federației „Spiru Haret“ despre percepția cadrelor didactice legată de vaccinarea împotriva COVID - 19 nu respectă regulile de bază ale unei cercetări sociologice. Așadar, rezultatul care arată că 56,3% nu vor să se vaccineze nu este reprezentativ pentru cei peste 200 de mii de profesori din România, explică sociologii Mircea Kivu și Cătălin Stoica. Mai mult, aceștia spun că modul în care a fost formulată întrebarea e posibil să le fi sugerat răspunsul respondenților.
