
Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/

Pot profesorii să se abată de la ceea ce spune programa școlară că pot preda doar pentru că „elevii ei sunt fericiți atunci când îi învață lucruri noi”? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș deschid această dezbatere și vin cu șapte argumente care susțin că este importantă urmarea programei pentru a asigura coerență și unitate în învățare.
Anul acesta a venit cu o noutate pentru elevii cu CES (cerințe educaționale speciale): locuri speciale la admiterea în licee și școli profesionale, prin ordin de ministru. Dincolo de declarații, cum arată realitatea din teren? Îți prezentăm trei perspective în serial.
Adolescenții citesc literatură română de nevoie. Dacă nu li s-ar preda doar Eminescu și Rebreanu, poate că ar ajunge să-i iubească pe Cărtărescu sau Braniște.