Cătălina Florina Florescu s-a născut de mucenici pe 9 martie, într-o zi de duminică. Este din Dobrogea, absolventă a Facultății de Litere (secția română-engleza-americană) din cadrul Universității București. A plecat din țară la 23 de ani și are un masterat și doctorat obținute în SUA la Purdue University. Specializarea ei de la doctorat, literatură comparată cu accent pe medicina umanistă, a venit în urma unei pierderi în adolescență. A petrecut deja un sfert de secol într-o altă țară și a scris alternativ în română și engleză pentru a-și menține dualitatea identității. Are un singur copil, un băiat care acum este student. Visează să poată face ca munca ei de cercetare și cărțile sale să îi inspire și pe alții să își descopere & continue pasiunile. Crede intens în vox populi & drepturile celor defavorizați. Motto-ul ei este “Gnothi seauton”, celebra inscripție de la Tempul lui Apollo. Știe trăit că doar atunci când îți cunoști atuurile și slăbiciunile deopotrivă, știi deja cum să te prezinți lumii și aperi la nevoie, cu resurse sigure, nu imaginate. Predă la Pace University & Stevens Institute of Technology. Mai multe puteți afla aici: http://www.catalinaflorescu.com/
De Ziua Internațională a Literației, 8 septembrie, Maria Kovacs, de la Fundația Noi Orizonturi și Alina Răducanu, de la Teach for Romania, explică cât de complexă este această competență. Urmărind atent progresul a 275 de copii de clasa pregătitoare, expertele au putut vedea ce anume conduce la rezultate mai bune la copiii cu cele mai mari rămâneri în urmă: predare diferențiată, lucrul unu-la-unu după lecții, școli de vară și evaluare pentru intervenții cât mai bine țintite. Și nu e vorba doar de îmbunătățirea scrisului, cititului, înțelegerii, ci și despre creșterea stimei de sine, a încrederii și curajului celor mici.
Tehnologia a ajuns să fie folosită tot mai des în școli ca instrument de învățare. Popularitatea acesteia a crescut exponențial în perioada pandemiei când școala s-a făcut în cea mai mare parte online, din spatele unor ecrane de laptopuri, telefoane sau tablete. Cu toate acestea, Unesco trage un semnal de alarmă în ceea ce privește calitatea învățării atunci când smartphone-urile sunt folosite în școli, după cum arată The Guardian.
În urmă cu zece ani, Daniel Funeriu, ministrul Educației de atunci, îi anunța pe absolvenții de liceu că vor fi supravegheați video la examenul de Bacalaureat. Asta cu o lună înainte. A urmat o avalanșă de huiduieli. În acele timpuri, procurorii anticorupție interveneau în timpul Bac-ului, arestau profesori și audiau elevi. Era vremea în care „examenul de maturitate” devenise „concurs național de copiat”, în care plăteam neatenția profesorilor-supraveghetori cu banii de protocol. Vă prezentăm astăzi istoria recentă a unuia dintre puținele examene pe care l-am trecut: cel al cinstei noastre.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.