Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Ce rămâne după o viață de muncă alături de elevi? În unele aspecte, sinceritatea. Profesoara de matematică Dorina Jugureanu recunoaște că a fost formată într-un sistem de educație vechi, cu bune și rele. De pildă, îi pare rău că i-a luat mult să se scuture de lecția „nu vorbi neîntrebat”, pe care a prins-o și ea la școală. Ea a istorisit pentru Școala 9 o istorie care integrează destinul mai multor colege și colegi și a unor generații de elevi care astăzi la rîndu-le au copii și se uită la școală cu nostalgie și realism.
Românca Laura Dachin și-a deschis trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților. Când și-a înființat prima școală, acum șase ani, statul danez i-a pus la dispoziție spațiul și cele necesare desfășurării orelor: un smartboard, un proiector, laptop și acces gratuit la internet.
Astăzi, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, dăm cuvântul Ștefaniei, o elevă de 15 ani din Bacău, membră a Boardului Copiilor Unicef. Ștefania povestește despre curajul de a-ți urma pasiunile și despre importanța sănătății mentale la o vârstă cu multe provocări – adolescența. În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive, potrivit unei cercetări Unicef de anul trecut.