Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Coronițe, școli bune, școli rele, olimpiade și podiumuri - acestea sunt câteva dintre subiectele care au epuizat universul discursiv privind viitorul (și prezentul) politicilor educaționale de la noi, în aceste zile toride. Elevii, studenții și profesorii au intrat în vacanță, la fel și Ministerul Educației, se pare, fiindcă întârzie cu succes implementarea unor reforme prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Patru jaloane avea de îndeplinit Ministerul din componenta dedicată „României Educate”: primele trei vizau învățământul preuniversitar și nu au fost îndeplinite. A intrat în linie dreaptă doar angajamentul care viza universitățile.
Românii între 35-44 de ani, mulți dintre ei părinți, sunt cei mai fideli cititori ai Școala9. 68% dintre aceștia au studii superioare. În același timp, șase din zece români activi în spațiul digital sunt interesați de cele trei platforme susținute de BRD: Școala 9, Scena 9 și Mindcraft Stories. Patru din zece cititori ai acestor publicații au sub 25 de ani.
După aproape șapte luni în care școala s-a mutat în casa fiecărui elev și profesor, aceștia s-au întors în sălile de clasă. Școala 9 a asistat la o zi de cursuri într-un liceu din Franța, pentru a vedea cum se face școală aici, în toamna pandemiei. Am vrut să vedem dacă a redefinit carantina modul în care elevii și profesorii francezi se raportează la școală. ”Școala online a însemnat pentru elevii mai timizi o oportunitate să fie mai liniștiți”, spune un profesor. Dar cu toții cred că ”școala se face la școală”, chiar dacă asta presupune, ca și în România, purtatul măștii pe tot parcursul orelor, pentru elevii peste 11 ani.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.