Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
În urmă cu cinci ani, Luiza Apostu a pornit într-o călătorie pe la școli care folosesc metode alternative de învățare din Olanda, Belgia, Spania și Mexic. S-a întors în țară și a înființat Rubik, un afterschool care nu are profesori, ci ghizi de învățare, în care elevii își pot alege activitățile și pot intra nepoftiți în camera profesorilor - numită sugestiv „necancelarie”.
După ce am vorbit cu elevii despre școală, a venit rândul cadrelor didactice să ne răspundă ce înseamnă să fii profesor azi în România? E un job sau o vocație? Ce poate fi schimbat în bine și ce funcționează deja? Adresăm întrebări cadrelor didactice despre sistemul de educație românesc, de la angajarea în sistem până la lucrul la clasă, metode de predare, relația cu elevii și părinții. Și îl lansăm astăzi, la începutul unui nou an școlar care începe sub regulile unei noi legi a educației și a schimbărilor din sistem.
Trei învățătoare și trei profesori au explicat pentru Școala 9 opțiunea lor de a se vaccina sau nu împotriva COVID - 19. Cei șase consideră că înainte de a-i arăta cu degetul pe profesorii care nu vor să își facă vaccinul, ar trebui să ne uităm către Guvern. Până acum, ar fi trebuit să aibă o campanie de informare mai serioasă. Rezultatele chestionarului care arată că peste șase mii de angajați din învățământ, majoritatea membri ai Federației „Spiru Haret“, nu vor să se vaccineze a polarizat spațiul public. Școala 9 a arătat că acesta nu este reprezentativ pentru toate cadrele didactice, însă o doză de scepticism există, și nu doar în România.