Are 18 ani și e genul de persoană care întrerupe orice conversație doar ca să mângâie o pisicuță pe stradă.
Mirela Oprea face ateliere de managementul visurilor și e convinsă că avem nevoie să vorbim despre aspirații în școli, atât în clasă cât și în cancelarie.
Note din cancelarie (OP-ED). Culisele vieții de zi cu zi a școlii sunt un mircocosmos la care oamenii în general nu au acces, decât dacă au un prieten profesor dispus să le povestească. Aș vrea ca cititorii să aibă această experiență, a unui prieten care le descrie viața reală din tranșeele educației, ceva între Note din Subterană de Dostoievski și Gossip Girl. Experiența concretă a unui om, dincolo de masca Dascălului, ori hulit ori sanctificat. Voi purta însă masca unui “nom de plume” – pseudonimul este necesar. În mai bine de 10 ani de învățământ am descoperit că autenticitatea și sinceritatea lezează și au consecințe grave.
„Cum te simți astăzi?”, îl întreabă rinichiul drept pe cel stâng.
„Nu este treaba ta”, îi răspunde acesta.
„Dar tu, ficatule?”, își încearcă norocul rinichiul drept.
„Nu te privește”, vine răspunsul.
„O să întreb tiroida, poate măcar ea îmi va răspunde”, își spune rinichiul drept. „Sau poate splina...”