19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
Flavius Foica a absolvit în urmă cu 20 de ani Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din Prejmer, pe care îl conduce astăzi. Când era la liceu, nu putea să se bucure ca generațiile de astăzi de practica în clinica veterinară și la ferma didactică. În ultimii patru ani, de când este director, a transformat cu totul școala într-una modernă. Bătălia cea mai grea o are de dat însă cu mentalitățile. „Cred într-un învățământ agricol pentru că văd, în fiecare zi, ce înseamnă confortul adus dimineața de cana de cafea și felia unsă cu unt și miere”, spune directorul.
Mai multe școli din Statele Unite au achiziționat, între altele, butoane de panică wireless, ecusoane de panică pentru profesori și scanere de detectare a armelor, ca să reacționeze prompt în cazul unui atac armat. Dar alarmele false și absența notificărilor în situații urgente au arătat că acestea nu au întotdeauna impactul sperat. Anul trecut, școlile din SUA au cheltuit aproximativ 3,1 miliarde de dolari pentru produse și servicii de securitate, comparativ cu 2,7 milioane, în 2017.
Jumătate dintre profesorii români din preuniversitar cred că elevii lor copiază în referate și alte lucrări pentru școală, fără să citeze sursele, arată un studiu realizat de Consiliul Național al Elevilor în această toamnă. Fenomenul pare scăpat de sub control. Chiar ministrul Cercetării și Digitalizării, Florin Roman, este acuzat că a plagiat în lucrarea de dizertație, potrivit Libertatea. Alte țări europene au găsit deja soluții eficiente de combatere a fraudei academice. Trei studenți români la facultăți din Marea Britanie, Franța și Germania au explicat cum percep ei fenomenul plagiatului și ce rigori li s-au impus în universități.