19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
Un elev de clasa a zecea și profesorul său de geografie explică de ce e importantă pentru ei protejarea mediului. Unul din generația activistei suedeze Gretei Thunberg, cu ochii pe summit-urile de mediu și pe rețelele sociale tot mai active în lupta împotriva încălzirii globale. Celălalt, format într-o perioadă în care nu exista plastic și în care elevii aveau, totuși, o „cotă obligatorie” de deșeuri de adus la școală. Lucian Cismaru (16 ani) și Dan Eremia (46 de ani) de la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București încearcă să atragă atenția cu privire la Planeta pe care o lăsăm moștenire, mai ales în contextul în care războiul din Ucraina ridică nivelul poluării.
După aproape 40 de ani în învățământ, Marcelina Popa, profesoară de matematică la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din Tulcea, nu se teme să admită că învață de la elevii săi. În ultimele două săptămâni a fost în grevă, la fel ca toți colegii săi de cancelarie. La fel și Mihaela Murgoci, care își împarte zilnic orele de istorie între o școală din București și două din județul Giurgiu. Cele două profesoare au vorbit, pentru Școala 9, despre problemele de care s-au lovit în sistem și despre nevoile de la clasă.
Telefonul a devenit extensia noastră. Nu se mai pune problema în ce scop este el folosit, căci orice am face, tot la el ne întoarcem - sunăm, trimitem mesaje, căutăm informații, îl folosim pentru jocuri, vizionat clipuri, seriale, ba chiar a devenit un instrument pentru muncă. Astfel, oriunde ne-am uita, toată lumea are un telefon. Și asta de la vârste fragede. Dar cum ne impactează acest lucru în timp?