19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
						În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
						În fața unei secții de poliție dintr-un oraș mic. 2024. Amalia, în vârstă de 18 ani, se uită confuză la mama ei, dar nu primește niciun răspuns. Minute de tăcere curg între cele două, mamă și fiică, până când Amalia întreabă: „Ce căutăm aici? Stai, tu vorbeai serios?”. Mama ei o privește pentru prima dată de când au plecat de acasă și îi răspunde, clar și răspicat: „Da. Îți luăm ordin de restricție împotriva lui Radu.”
						În 1999 Liane Holliday Willey publica Pretending to Be Normal, o carte inspirată din propria experiență cu sindromul Asperger care face parte din multele manifestări ale autismului. Autoarea a scris cartea reflectând la copilăria ei, la felurile aparte de a reacționa, la „ciudățeniile”, idiosincraziile ei, dar și pentru a face loc unui dialog care pe vremea copilăriei ei nu exista. Autoarea se duce mult mai mult în timp, la sfârșitul anilor ’70 și întreaga decadă a anilor ’80 atunci când în Statele Unite unui copil ca ea, cu rezultate excepționale, bizareriile din comportament, stângăciile sociale erau mai puțin percepute ca fiind un semn al unei boli.