19 ani, studentă la Litere. Victimă fericită, învinsă iremediabil de cuvânt
Stagii de practică pentru elevi în țară și străinătate și burse săptămânale, cursuri pentru profesori și un proiect de educație ecologică. Toate aceste programe cu fonduri europene de 700 de mii de euro sunt în desfășurare la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc. Liceul are laboratoare moderne și un simulator de vânătoare care l-au transformat într-unul dintre cele mai râvnite din zonă. La cârmă este directoarea Alina Cuciurean care fără să fi făcut cursuri de antreprenoriat, a învățat că nu poți aștepta mereu „să primești de sus”.
Flavius Foica a absolvit în urmă cu 20 de ani Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din Prejmer, pe care îl conduce astăzi. Când era la liceu, nu putea să se bucure ca generațiile de astăzi de practica în clinica veterinară și la ferma didactică. În ultimii patru ani, de când este director, a transformat cu totul școala într-una modernă. Bătălia cea mai grea o are de dat însă cu mentalitățile. „Cred într-un învățământ agricol pentru că văd, în fiecare zi, ce înseamnă confortul adus dimineața de cana de cafea și felia unsă cu unt și miere”, spune directorul.
Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?