
Este ilustrator freelancer și, cand nu desenează, modelează în porțelan. Ascunde pe unde merge câte un film foto și, recent, are o obsesie cu stampele japoneze (ukiyo-e).

Bucureștiul a recăpătat repede aerul de dinainte de pandemie o dată cu începerea școlii: trafic, autobuze pline, oameni pe străzi. „Începem să intrăm în normalitate, eu cred că asta e cel mai important”, spune aproape euforic o mamă care și-a lăsat copilul în fața Școlii 179 din București. Este una din unitățile de învățământ care au organizat două schimburi pentru elevii din învățământul primar și cei de a opta. Și când și-au lăsat copiii la școală, s-au adunat ciorchine la poartă, până i-a alungat paznicul. Deschiderea școlii i-a făcut să uite de pandemie.
La 19 luni de când au fost închise pentru prima dată școlile, România tot nu și-a pregătit (sau echipat) profesorii pentru a preda online și nici să asigure condiții minimale pentru învățarea de acasă. Sute de mii de copii în continuare n-au o conexiune sigură la internet și nici dispozitive decente de pe care să poată lucra. Nu mai vorbim de o formare minimală pentru ei sau părinții lor. Guvernul nu pare să aibă o strategie pentru a remedia situația dezastruoasă, iar pe termen lung consecințele le vom plăti cu toții.
Profesoara de matematică Roxana Goga este unul dintre dascălii care s-au infectat cu coronavirus după trei săptămâni de la începerea școlii. Predă la Colegiul Național „Sf. Sava” și este director adjunct la Colegiul Național „Spiru Haret” din București. În urmă cu două săptămâni s-a simțit rău. Preda deja de câteva zile online când au apărut primele simptome.
Roxana Goga este unul dintre zecile, poate sutele de profesori care s-au infectat de la începerea școlii. Ministerul Educației nu are o evidență exactă. Singurele informații vin de la Institutul Național de Sănătate Publică, potrivit căruia în perioada 28 septembrie - 11 octombrie existau 40 de focare în învățământ și 186 de cazuri confirmate.