editor și reporter

Cristina Radu

A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Patru profesoare de la țară, de 1 decembrie: „Aplicăm lucruri moderne din nu știu ce țară. În timp ce avem toaletă în curtea școlii”

de Cristina Radu, foto: Eli Driu

Patru profesoare dintr-un sat mic din județul Olt vorbesc despre România și ce încă le face să se simtă mândre că locuiesc aici. Sunt dezamăgite de multe, de politicile publice care vin în sistem peste noapte, de lipsa resurselor și a viziunii. Dar pentru toate a rămas un punct care încă le luminează: oamenii. Oamenii care le-au format și oamenii mici pe care îi formează ele acum: „Vreau să-i văd pe copii oameni mari. Să-i văd realizați.”

30.11.2023

„Să lăsăm pudoarea deoparte, avem mame la 11 ani”. Părinții și educația sexuală în școli

de Cristina Radu

În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.

27.11.2023

ANALIZĂ. 2% dintre bursele de merit merg către elevii sub 5. De ce nu bursele sunt problema? O altă perspectivă despre meritocrație

de Cristina Radu

Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?

05.11.2023

Profesorii și cardurile de 1.500 de lei, între „Nu înțeleg de ce nu ne putem cumpăra un telefon” și „Suntem o breaslă de nemulțumiți”

de Cristina Radu, Andreea Archip

Cardurile pentru prima de cariera didactică au început să fie trimise cadrelor didactice luna asta și au rămas, deocamdată, goale, până când vor ajunge la toți profesorii. Ce se poate cumpăra cu ele e în continuare înconjurat de un nor de ceață și nici dascălii, nici comercianții nu înțeleg în totalitate pe ce pot fi cheltuiți cei 1.500 de lei. Mai mult, pe lista cu firme s-au strecurat și afaceri cu haine, farmacii și o măcelărie. Unii profesori sunt, totuși, optimiști cu privire la aceste carduri, pe care le văd ca pe un avantaj în acoperirea unor cheltuieli necesare.

30.10.2023

Elevii primesc până la 5.000 de notificări pe telefon zilnic

de Cristina Radu

Smartphone-ul este un companion permanent pentru adolescenți, iar bâzâitul constant al notificărilor din aplicațiile de socializare și jocuri îi încurajează pe aceștia să-și verifice telefonul atât de des încât ajung să-l folosească până la 16 ore pe zi. Într-o zi obișnuită, jumătate dintre copii primesc 237 de notificări, un sfert dintre ele în timpul orelor de școală, arată o cercetare recentă. Unii primesc până la 5.000 de notificări în 24 de ore.

25.10.2023

„Suntem mai orientați spre protest, spre a schimba ceva, pe când generațiile din urmă s-au obișnuit cu ideea”. Patru liceeni explică de ce luptă să salveze planeta

de Cristina Radu, Eli Driu (foto)

Trei sferturi dintre adolescenți și tineri sunt preocupați de schimbările climatice, poluare și în general de problemele de mediu, arată zeci de studii făcute în diferite state, inclusiv în România. Asta pentru că au conștientizat că ei vor prinde în viitor cele mai urâte efecte ale lor. Școala 9 a vorbit cu patru liceeni implicați în acțiuni de protejare a mediului despre ce îi mână pe ei în a face parte dintr-o mișcare globală a tinerelor generații, dar și despre eco-anxietate, un concept nou, dar tot mai comun, care descrie teama de un viitor poluat.

24.10.2023

Alte articole

Laborator

Centre studențești pentru tinerii gay: „E un spațiu în care te simți acceptat și împărtășești experiențe cu alții care au trecut prin aceleași lucruri”

de Medeea Stan

Trei centre studențești pentru tineri LGBT s-au deschis, anul trecut, în București, Timișoara și Cluj, prin proiectul Campus Pride, inițiat de Asociația MozaiQ. Aproape 250 de studenți s-au adunat până acum la întâlnirile săptămânale, unde au vorbit despre nevoile lor în mediul academic. Își doresc, de pildă, ca prezența lor în universitate să fie recunoscută și să aibă mai mulți aliați printre profesori, cărora să le ceară sprijinul dacă sunt discriminați.

27.10.2022

Laborator

Tudor Chirilă: „Ce face școala ca un copil să aleagă singur dacă ce zice Chirilă e bine sau rău?”

de Cristina Radu Foto: Vlad Chirea Video: Cosmin Nistor

Sistemul de învățământ ar trebui să îl ajute pe copil să facă ce-și dorește cu adevărat, crede Tudor Chirilă. Or, la acest capitol, România eșuează. Într-un interviu pentru Școala 9, solistul trupei Vama, care a vorbit mereu răspicat despre educație, pune în oglindă școala românească și sistemul finlandez de educație, unul dintre cele mai performante din lume. Țara noastră se centrează pe elite și greșește, mai spune artistul. Noi „suntem fericiți că dăm olimpici”, dar pe ceilalți îi lăsăm în urmă.

13.08.2021

Clasă

Educatoare pentru o clasă de 32 de copii: „Fiecare activitate dusă la bun sfârșit o simt ca pe o victorie”

de Dana Busuioc

Dana Busuioc este educatoare de 25 de ani și la ea în clasă se adună zilnic copiii până în 6 ani din două sate din Botoșani. Pentru că a făcut o regulă din a-i scoate pe prichindei în fiecare zi la activități în natură, a găsit tot felul de trucuri ca să-i învețe să respecte regulile și pe ceilalți colegi. Furia celor mici se scoate bătând cuie din plastic, iar cine are o supărare merge la jucăria preferată căreia îi împărtășește ce-l supără. Dana a povestit pentru Școala 9 despre provocările zilelor ei mereu pline.

13.11.2022

Editorial

Școala9

editor și reporter

Cristina Radu

Patru profesoare de la țară, de 1 decembrie: „Aplicăm lucruri moderne din nu știu ce țară. În timp ce avem toaletă în curtea școlii”

„Să lăsăm pudoarea deoparte, avem mame la 11 ani”. Părinții și educația sexuală în școli

ANALIZĂ. 2% dintre bursele de merit merg către elevii sub 5. De ce nu bursele sunt problema? O altă perspectivă despre meritocrație

Profesorii și cardurile de 1.500 de lei, între „Nu înțeleg de ce nu ne putem cumpăra un telefon” și „Suntem o breaslă de nemulțumiți”

Elevii primesc până la 5.000 de notificări pe telefon zilnic

„Suntem mai orientați spre protest, spre a schimba ceva, pe când generațiile din urmă s-au obișnuit cu ideea”. Patru liceeni explică de ce luptă să salveze planeta

Alte articole

Laborator

Centre studențești pentru tinerii gay: „E un spațiu în care te simți acceptat și împărtășești experiențe cu alții care au trecut prin aceleași lucruri”

Laborator

Tudor Chirilă: „Ce face școala ca un copil să aleagă singur dacă ce zice Chirilă e bine sau rău?”

Clasă

Educatoare pentru o clasă de 32 de copii: „Fiecare activitate dusă la bun sfârșit o simt ca pe o victorie”

Editorial

Școala9

Social

Legal