
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Cum arată o școală în care „nevoile speciale” sunt văzute ca potențial, nu ca o condamnare?
Elevii învață despre scriitorii clasici mai degrabă cu stres, decât din plăcere, e „mai ceva ca la fizică”, spune poeta Carmen Tiderle. Autoare a unor poezii scrise pe înțelesul celor mici, presărate uneori cu neologisme, spuse pe un ton vesel, cu personaje care mai de care mai neobișnuite - un Giuseppe cu ochi din două cepe, draci care își învață copiii să nu citească și semne de punctuație-personaj care umblă separate -, Carmen Tiderle încearcă să aducă poezia mai aproape de copiii moderni, amatori de Tik Tok și Minecraft, scriind versuri... pe dos. „Fiindcă e mai puțin plictisitor când un urs e mâncat de mure decât când ursul mănâncă mure”, spune scriitoarea.
Am cules date despre toate colegiile naționale din țară și le-am pus față în față, să vedem cum se măsoară prestigiul unui astfel de liceu.