
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
250 de mii de tablete au ajuns anul trecut la elevi care nu aveau de pe ce să facă școală online. După un an de la implementarea programului Ministerului Educației, Școala 9 a vorbit cu inspectori școlari și cu directori din județele unde a fost cea mai mare cerere. Am aflat că până în 3% dintre tablete s-au stricat, printre ele și cele deteriorate de copii, deci nu puteau fi reparate prin garanție, iar școlile au făcut eforturi să nu-i pună la plată pe părinții aflați deja în situații vulnerabile. În plus, unele școli au în continuare nevoie de dispozitive.
Sofija Kirsanov, studentă la Științe Politice în Podgorica, Muntenegru și fondatoarea unui ONG care luptă pentru drepturile tinerilor, a povestit pentru Școala 9 ce înseamnă să trăiești într-o țară aflată încă în umbra Rusiei. O țară multietnică, „fără McDonalds și Starbucks”, în care tinerii ca ea privesc cu speranță spre Vest și vor să pună umărul ca să trăiască în continuare în pace.