
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

După aproape șapte luni în care școala s-a mutat în casa fiecărui elev și profesor, aceștia s-au întors în sălile de clasă. Școala 9 a asistat la o zi de cursuri într-un liceu din Franța, pentru a vedea cum se face școală aici, în toamna pandemiei. Am vrut să vedem dacă a redefinit carantina modul în care elevii și profesorii francezi se raportează la școală. ”Școala online a însemnat pentru elevii mai timizi o oportunitate să fie mai liniștiți”, spune un profesor. Dar cu toții cred că ”școala se face la școală”, chiar dacă asta presupune, ca și în România, purtatul măștii pe tot parcursul orelor, pentru elevii peste 11 ani.
Deși încercăm să stingem un conflict, uneori pare că am aruncat cu benzină. De ce? De ce pierdem prieteni sau membri ai familiei după niște certuri despre care nu mai știm de la ce au pornit? Jurnalista americană Amanda Ripley a studiat conflictul ca să-i înțeleagă rădăcinile. S-a uitat la școli, grupuri infracționale, politicieni, membri ai unor diverse biserici, nații în război, a mers în profunzimea ireconciliabilului ca să-i vadă soluțiile.
În toate țările lumii, cu fiecare zi, se ajustează măsurile anti-COVID din școli: în Marea Britanie se interzic vizierele și se impun măștile peste tot, în timp ce în Republica Moldova distanțarea socială scade de la 1,5 metri la un metru. Există și vești care trec de obsesia momentului, cum ar fi protestul curajos al elevilor din Thailanda împotriva măsurile foarte stricte din școli, protest numit „Bad student”.