
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
,,Un spațiu în care se poate dialoga și polemiza civilizat” - așa descrie Robert Ciobanu proiectul publicistic Syntopic, lansat împreună cu tineri din țară și străinătate pasionați de economie, filosofie, literatură, politică și teologie. Într-un interviu pentru Școala 9, doctorandul vorbește despre noua clasă politică, despre cât de puternic este votul de fapt și cum vede sistemul educațional românesc.
,,Lăsați orice speranță, voi ce intrați aici” - ar putea scrie pe ușa oricărei clase de a XII-a, a VIII-a sau, mai nou, de-a IV-a. Uitați de nevoile voastre: foame, sete, oboseală, conectare, uitați de joacă și timp liber, uitați de prieteni - „Bine-ați intrat în anul examenului!”