
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Proiectul de lege a educației a fost prezentate în Guvern ieri, 9 martie, de ministra Ligia Deca, iar examenul de admitere la liceu este propunerea care suscită în continuare dezbateri aprinse și critici. În ultima săptămână sindicatele din învățământ au venit cu varianta să nu se mai dea examen de admitere, dar Evaluarea națională să aibă mai multe probe. Ideea este respinsă de reprezentanții elevilor și ai părinților. Specialiști din cadrul Federației Coaliției pentru Educație au prezentat o analiză amănunțită a tuturor scenariilor de tranziție la liceu discutate în ultima vreme, dar au venit și cu variante noi. Soluția considerată cea mai potrivită este un portofoliu educațional construit prin evaluări standardizate pe durata claselor a șaptea și a opta.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de angajare a elevilor și studenților cu vârste între 15 și 29 de ani, potrivit Eurostat. La capătul opus este Olanda, unde 70% dintre tineri lucrează și merg, în același timp, și la ore. Cercetările arată că tinerii care muncesc încă de pe băncile școlii învață să-și gestioneze mai eficient timpul și devin mai responsabili și mai motivați. Cu toate astea, peste 60% dintre tineri nu vor fi pregătiți pentru un loc de muncă, în 2030. Cum îi pot sprijini școlile?
În ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, le-a solicitat școlilor să interzică întâlnirile cu elevii organizate de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Motivul: aceste ONG-uri sunt „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”. Am vorbit cu toți cei implicați și cu istorici ca să înțelegem care sunt pericolele atunci când astfel de entități ajung în fața elevilor. Am dat peste o lecție de istorie prețioasă care, culmea, nu prea se învață la școală.