
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Accesul la educație în vremea COVID-19 este principala preocupare a țărilor lumii. De exemplu, în Nigeria, unde mai multe familii au telefoane decât televizoare și radio, ministerul s-a ocupat să dezvolte lecții pentru mobil pe care să le acceseze oricând. Preocupați de examenele de anul viitor, elevii din Marea Britanie au promisiunea că evaluatorii vor fi indulgenți. În acest timp, Arabia Saudită se lucrează să introducă examene de final de liceu online. În Spania continuă disputa cu privire la școlile care au în continuare clase separate pentru fete și băieți.
Adolescenții nu se informează din surse clasice pentru că nu dețin controlul, ca pe TikTok, unde pot să crească viteza, pot să oprească videoclipul sau să-l ia de la capăt. Dar când au nevoie de confirmarea unei informații, copiii apelează la adulții din viața lor. Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, crede că ar trebui să ne folosim de încrederea asta. Într-un interviu pentru Școala9 a explicat cum ar putea arăta educația media în școală.
K-pop, muzica produsă de artiști din Coreea de Sud, a devenit un fenomen global, cu miliarde de fani în toată lumea. Inclusiv în România unde există un site realizat de fani ai genului, dar și trupe de dans și concerte. În Coreea de Sud, o singură trupă – BTS – aduce miliarde de dolari la bugetul de stat, contribuția lor la PIB-ul țării fiind comparabilă cu cea a companiei aeriene Korean Air. În plus, spre un milion de turiști ajung în țara natală a curentului muzical fiindcă sunt fani ai genului. Școala 9 a vorbit cu trei fane și un organizator de evenimente despre nebunia K-pop de la noi.