A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
În comunism, în atelierele de muncă incluse în programa școlară, băieții învățau de la un maistru să ascută scule la polizor sau să facă traforaj. Fetele, în schimb, învățau să coasă și să croșeteze. Acum, în școlile din Breaza, un oraș din Prahova cu aproape 15.000 de locuitori, elevii asamblează case în miniatură în cadrul unui opțional de arhitectură. Se întâmplă asta printr-un proiect al Asociației eematico, proiect care constă într-un mini-opţional de cultură arhitecturală, numit Kit de Arhitectură.
Lumea întreagă este sala de clasă a celor trei copii a familiei Hajos. Aceștia au pornit acum patru ani într-o călătorie de învățare. Worldschooling, cum se numește acest tip de educație este ca alternativă la sistemul clasic. De altfel, pe fondul pandemiei, tot mai mulți părinți au început să vadă cu alți ochi fenomenul „unschooling” - „dezșcolarizare” și să-și retragă copiii din școlile tradiționale.