
A început să deseneze personaje cu părul colorat când nu și l-a mai vopsit pe al ei.

Tot mai puțini tineri se înscriu la facultate în România în fiecare an. Termină facultatea doar jumătate. De altfel, țara noastră este pe ultimul loc în Europa la numărul de tineri între 24 și 35 de ani cu studii superioare - 23%, față de o medie europeană de peste 40%. În același timp, avem și cei mai săraci tineri din Europa, așa că odată cu majoratul, în viața lor apare dilema: job sau facultate? Unii încearcă să le îmbine. Școala 9 a discutat cu două studente care lucrează în timpul studiilor. Sunt la buget și încearcă să rămână așa fiindcă nu sunt sigure că ar putea plăti taxele care ajung în România și la 15.000 de lei.
În august, Universitatea din Bergen, Norvegia, a lansat la apă vasul-școală Statsraad Lehmkuhl în cadrul proiectului The One Ocean Expedition. Timp de 20 de luni, vor sfida răul de mare studenți, oameni de știință, profesori și entuziaști, de dragul iubirii pentru știință. Practic, vaporul devine o universitate în larg, cu diferite cursuri și cercetări despre viața marină și schimbările climatice. Căpitanul ambarcațiunii, Jens Joachim Hiorth, a povestit pentru Școala 9, când a prins semnal la telefon, ce înseamnă o zi pe vaporul-universitate.
Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.