
Are 37 de ani și, pentru moment, se bucură de vacanța dintre clasa a doua și a treia.

Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Luna aceasta s-a lansat HartaEdu, o platformă online prin care oricine poate atrage atenția asupra urgențelor și diverselor nevoi ale școlilor din toată țară. Lipsa conexiunii la internet, a toaletelor și a laboratoarelor sunt doar câteva exemple. Organizația Narada verifică alerta, după care anunță comunitatea locală, ca să se implice în găsirea soluțiilor. Deja sunt indexate pe hartă 18.000 de instituții publice de învățământ și 191 de alerte, dintre care 19 s-au rezolvat.
Sute de sindicalişti din învăţământ au protestat, în această săptămână, în mai multe oraşe din ţară, pentru a cere Guvernului să găsească soluţii pentru salarizarea personalului din Educaţie. Ministra Ligia Deca a spus, miercuri, că salarizarea nu va mai fi reglementată de Legile Educaţiei, ci va fi cuprinsă în Legea Salarizării. Protestele, însă, au continuat. Ce spun profesorii manifestanţi?