
Are 37 de ani și, pentru moment, se bucură de vacanța dintre clasa a doua și a treia.

Corina Boțoroga, învățătoare Teach for Romania în comuna Căianu din Cluj, povestește despre metodele didactice pe care le folosește la clasă ca să-i ajute pe elevii ei să capete autonomie în învățare, să știe să se autoevalueze și să-și înțeleagă emoțiile. Învățătoarea a încropit și un Jurnal de școală pe rețelele sociale, unde publică activitățile sale cu elevii.
Banii n-aduc fericirea, auzim adesea.
Dar o întrețin, vine (tot adesea) completarea.
Nu, articolul de astăzi nu are legătură cu banii, dar pleacă de la o parafrazare (educațională) a celebrei maxime cu care am încercat să vă captăm atenția: „Notele nu aduc fericirea.” Ne imaginăm doar posibilele completări (pe care tare am vrea să le și aflăm) și suntem convinși că ele nu sunt prea diverse.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.