
Are 37 de ani și, pentru moment, se bucură de vacanța dintre clasa a doua și a treia.

De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?
Deputat în Parlamentul Ucrainei și Președinte al Comitetului pentru Gaz, Andrii Zhupanyn a venit pentru prima dată în România în octombrie, la Climate Change Summit, eveniment care a adus la București zeci de lideri naționali și internaționali în domeniul politicilor climatice, sustenabilității și mediului de business. Născut în orașul ucrainean Seleușu Mare, tânărul politician este optimist că Europa poate scăpa de dependența de gazul rus. În interviul pentru Școala 9, Andrii vorbește despre relația cu românii și lecțiile dure ale războiului pe care el și alți politicieni le-au primit.
La începutul anului, doi părinți din Bihor primeau o condamnare la patru luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, fiindcă și-au retras copiii de la școală și i-au înscris pe o platformă internațională de învățământ la domiciliu. Cazul a ridicat problema legalității homeschoolingului în România, lăsat într-o zonă gri. Fără să existe o statistică oficială, sute de familii din România au ales să-și educe copiii acasă. Două mame au povestit pentru Școala 9 experiența lor.