
Are 37 de ani și, pentru moment, se bucură de vacanța dintre clasa a doua și a treia.

Se știe că în Republica, Platon îi alungă pe poeţi din cetatea pe care el însuși a imaginat-o. De ce? Argumentele sale sunt de natură filosofică și morală: pe de o parte poeții nu sunt decât niște imitatori, creația lor nefiind decât o copie a unei copii, iar pe de altă parte fiindcă arta distruge armonia sufletească a cetățenilor.
La Platon și la cetatea fără poeți ne-am gândit zilele trecute, când, după publicarea Ordinului 3.993 din 16 iunie 2021, semnat de ministrul educației, din nou, a câta oară?, profesorii au fost arătați cu degetul de comentatorii de pe rețelele sociale și nu numai.
Nu tociți, citiți cu atenție cerințele și nu intrați în panică dacă nu știți imediat un răspuns - țineți cont de toate astea și aveți toate șansele să luați examenele fără probleme, spune profesorul de Limba Română Alexandru Ciocan. În pragul Evaluării Naționale care începe luni, 19 iunie, cu proba la Română, și al Bacului de la sfârșitul lunii, dascălul vine cu câteva ponturi.
Lumea este într-o continuă schimbare, dar unele lucruri nu sunt înghițite de veacuri. Activista Antonia Pup arată cum din cele mai vechi timpuri oamenii s-au întrebat ce ar fi bine să învețe elevii la școală. De pildă, planul-cadru medieval era alcătuit din șapte discipline, grupate în trivium (gramatică, retorică, logică) și quadrivium (geometrie, aritmetică, muzică și astronomie). Astăzi avem aceleași dileme și poate nu ar strica să ne uităm la modelele trecutului pentru inspirație.