Reporter interesat de oameni și de vocile lor. Scrie reportaje, portrete și investigații sociale.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
Analizele pe care se bazează președintele Klaus Iohannis pentru închiderea școlilor, solicitate de Școala9, expun o realitate mai complexă decât ceea ce a declarat șeful statului săptămâna trecută. Concret, studiile internaționale prezintă mai multe argumente pro deschiderii școlilor, decât împotrivă. Dar raportându-ne la contextul local - pentru a evita suprasolicitarea sistemului de sănătate - Răzvan Cherecheș, directorul departamentului de sănătate publică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, spune că în România ar fi bine ca unitățile de învățământ să fie deschise doar pentru preșcolari și elevii din ciclul primar.
Cum ajunge un om să creadă că un candidat-fantomă poate salva România? Cu alegerile prezidențiale (din nou) la ușă, „Fake News. Pe urmele minciunilor”, expoziția realizată de Funky Citizens la Iași, ne învață despre dezinformare și fake-news.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.