
Elena Lotrean este profesor, trainer, fondatoarea Școlii Finlandeze Sibiu și antreprenor în serie. Are la activ 27 de ani de voluntariat la nivel local, naţional şi european. Din 2018, este Consul Onorific al Finlandei la Sibiu, iar din ianuarie 2020 este și lider al task force-ului Educație al Coaliției pentru Dezvoltarea României.

Pe 30 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a Nonviolenței în Școală, iar cu această ocazie, Federaţia Internaţionalǎ a Comunitǎţilor Educative (FICE) și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) au organizat un eveniment la Palatul Național al Copiilor. Aici, s-a cântat. „Nu vrem să fie violență/Noi vrem doar bucurii” sau „Mămăligă sau cozonac & Modestie sau Trufie” a răsunat în Sala Mare a Palatului. Școala 9 a fost la eveniment și a discutat cu unii elevi și părinți prezenți. Pot niște cântece să oprească înjurăturile sau bătăile din școli?
În timp ce virusul a curmat viețile celor mai în vârstă, tinerii vor resimți efectele în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar. Specialiștii previzionează că și economia va suferi de long COVID (n.r. COVID pe termen lung), iar fiecare generație va purta cicatrici diferite, scrie IMFBlog.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.