Este „deschis la alte puncte de vedere”, calm și empatic, nu „reacționează urât” când greșești. Așa definesc elevii de la Liceul Teoretic „Marin Preda” din București un profesor de încredere. De doi ani, școala face parte dintre cele 200 de școli și grădinițe din toată țara care învață de la terapeuți și mentori cum să dezvolte relații sănătoase, prin proiectul „Școala încrederii”. Și cu toții descoperă puterea greșelii în procesul de învățare și cum să-și gestioneze emoțiile.
În fiecare an, după probele la Evaluarea Națională și Bacalaureat, se răspândesc în mass-media și pe rețelele de socializare „perlele” elevilor de pe foile de examen. Școala 9 a întrebat un psiholog, un specialist în educație, două profesoare de română și un profesor de sociologie ce se ascunde în spatele acestor greșeli gramaticale și de conținut ale absolvenților și ce spune despre societatea noastră faptul că arătăm cu degetul erorile unor copii.
„Cel mai mare impact este atunci când profesorii lucrează împreună și discută despre impactul lor”, crede profesorul John Hattie. Autor al mai multor volume despre ce înseamnă o educație cu impact, cel mai cunoscut - „Învățarea vizibilă”, profesorul a rezumat, într-un interviu pentru Școala9, care sunt indicatorii la care un stat ar trebui să se uite dacă vrea o școală mai bună. Spoiler: nu este infrastructura. Și nici curriculumul.