Răducu Drăgan este în clasa a zecea la Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov. Pentru că a avut curajul să se ducă să învețe la oraș, și-a câștigat respectul în satul său Cutuș, care numără vreo 800 de locuitori. Practic, școala lui Răducu are mai mulți elevi decât are Cutuș locuitori. Și un cu totul alt univers. În plină pandemie, băiatul a umblat din poartă în poartă pe la vecinii lui să-i convingă să-și dea copiii la liceu.
„Ca să se învețe minte”, „ca să nu mai facă”. Așa își justifică mulți părinți comportamentul agresiv. Psihoterapeuta Keren Rosner și sociologul Radu Mălureanu au explicat pentru Școala 9 cum funcționează efectul parșiv al bătăii: dacă ești victima violenței de mic, „înveți” că e o formă legitimă de comportament și o aplici la rândul tău când ești adult. Combaterea acestui fenomen ar trebui să vină la pachet cu conștientizarea faptului că să-ți bați copilul e greșit.
O treime dintre tinerii din România nu văd mersul la școală ca fiind o petrecere utilă a timpului, au arătat datele colectate în timpul testării PISA. Cum poți să dai sens și utilitate școlii pentru acești copii care, de altfel, observă și că după ce termină învățământul profesional, de pildă, nu au mai multe șanse să se angajeze decât un coleg care a făcut un liceu teoretic. Hannah Kitchen și Lucie Cerna, experte în educație la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, au dat exemple de politici publice care pot funcționa și la noi, în cadrul podcastului REZOLVAT.