Chiar dacă unii dintre profesorii școlii erau în grevă, școala din Valea Argovei și-a deschis porțile la final de mai pentru întreaga comunitate. Învățătoarea Lavinia Hendli a organizat, alături de elevii ei din clasa a IV-a, un eveniment de promovare a satului din Călărași care număra la ultimul recensământ doar 2.600 de locuitori. Fosta avocată a lăsat Bucureștiul ca să fie învățătoare în Valea Argovei, unde vrea să formeze viitori adulți cu drag de locurile natale și care poate nu-și vor mai căuta viitorul în alte zări.
Anul ăsta au susținut examenul de titularizare de trei ori mai mulți candidați decât posturi. Doar jumătate au luat media peste 7 necesară să prindă un contract pe perioadă nedeterminată. Concurență e mai ales pe catedrele umaniste, în timp ce la științe rămân locuri neocupate. Oricum, criza de profesori se simte nu doar în statistici, ci și în sălile unde candidații își primesc repartiția, după o procedură neschimbată de zeci de ani. Am fost în București la mai multe ședințe publice și am vorbit cu profesorii despre asta. Chiar și cei mai tineri dintre ei spun că „mai sunt multe lucruri de pus la punct până la a ne gândi cum ne titularizăm digital”.
Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România și fost președinte al Consiliului Național al Elevilor, a realizat pentru Școala 9 o analiză a articolelor din legea educației în vigoare care au fost modificate, cu toate că erau inițiative foarte bune. Alte articole n-au fost aplicate niciodată, cum este înființarea Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning care ar fi fost extrem de utile în perioada școlii online.