Un raport guvernamental publicat recent privind viața profesională a profesorilor din Anglia a constatat că nivelul de bunăstare al acestora este mai scăzut decât cel al populației generale. Mai mult de jumătate dintre cei peste 11 mii de profesori și directori de școli care au participat la studiu au declarat că munca lor le afectează negativ sănătatea mintală, notează The Conversation. Specialiștii vin și cu o metodă de a-i ajuta.
Pandemia Covid 19 a scos la iveală și a intensificat un fenomen interesant, legat de reorientarea omului spre natură și spre valorizarea spațiilor naturale. Mulți dintre noi am realizat importanța naturii în viețile noastre în moduri pe care nu ni le-am fi imaginat cu puțin timp în urmă.
„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…