Școala 9 a vorbit cu șase tineri născuți după anul 2000 despre cum se poziționează față de dreptul de a vota. Trei dintre ei încă nu pot vota, pentru că sunt minori, dar fac apel la adulți să-și exercite acest drept și pentru ei la alegerile parlamentare din 6 decembrie. „Nu există vot greșit“, crede Crina. Are 17 ani, iar recent a fost infectată cu COVID și a folosit această perioadă de carantină ca să se informeze mai mult despre candidați. „România e ca o mașină de jucărie pe care părinții ne-au dat-o nouă să o reparăm“, spune și Ștefania de 15 ani.
Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?
Magdalena Zoppi locuiește împreună cu cele trei fiice în Zurich, Elveția. Românca a povestit pentru Școala9 ce înseamnă sistemul educațional din țara care își plătește cel mai bine din Europa profesorii și în care sunt cei mai puțini copii cărora le e teamă de eșec. Fetele ei fac la școală ore de pian, vioară, balet, cursuri de mers pe bicicletă în trafic și au învățat să folosească mijloacele de transport în comun. „Noi uităm că în era tehnologiei tot ce ne mai rămâne nouă, ca ființe, este empatia, solidaritatea, prietenia și respectul pentru lumea înconjurătoare”, crede românca.