La un hotel din Sighișoara, o fată de 17 ani preia comenzile la restaurant. În București, un tânăr de 18 ani este lucrător comercial la un brand de haine, o altă tânără face cafele de dimineață până seara. Tot mai mulți tineri își pun șorțul, badge-ul sau uniforma și încep, pentru prima dată, să muncească. Am stat de vorbă cu liceeni care vara asta nu stau, ci lucrează. Pentru bani, pentru experiență sau doar ca să vadă cum e „la muncă”.
Elevii din sute de sate și comune nu merg la școală pentru că dascălii nu sunt vaccinați. La țară sunt și cele mai multe probleme cu conexiunea la internet și accesul la tablete, astfel că educația online este un bandaj mic pe o rană prea mare. Ministerul Educației spune că încă mai caută soluții, iar inspectorii județeni încearcă să convingă personalul didactic din rural să se imunizeze. „Orice unitate de învățământ care este în online produce o problemă de inechitate”, atrage atenția secretarul de stat Sorin Ion.
Sunt elevă în clasa a XII-a și mă pregătesc pentru Bac. În timp ce răsfoiam manualele și lista ce cuprinde operele de studiat – 18 la uman, 13 la real – am observat ceva care m-a deranjat profund: niciuna dintre aceste opere nu e scrisă de o femeie. M-am întrebat, de ce lipsesc vocile feminine din ceea ce ar trebui să fie o reflecție completă a literaturii române? M-am hotărât să nu mă mulțumesc doar cu întrebarea, ci să caut un răspuns. Așa a început cercetarea mea.