În august, Universitatea din Bergen, Norvegia, a lansat la apă vasul-școală Statsraad Lehmkuhl în cadrul proiectului The One Ocean Expedition. Timp de 20 de luni, vor sfida răul de mare studenți, oameni de știință, profesori și entuziaști, de dragul iubirii pentru știință. Practic, vaporul devine o universitate în larg, cu diferite cursuri și cercetări despre viața marină și schimbările climatice. Căpitanul ambarcațiunii, Jens Joachim Hiorth, a povestit pentru Școala 9, când a prins semnal la telefon, ce înseamnă o zi pe vaporul-universitate.
Din primul său an de predat, Alexandra Chirea și-a dat seama că, pentru a se înțelege cu elevii, trebuie să le vorbească pe limba lor. I-a cumințit până și pe cei care deranjau constant orele de curs pentru că a știut să-i asculte, iar copiii au observat asta. 14 ani mai târziu, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză care predă acum la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, o „curățenie” pe care cadrele didactice să o facă printre ele și o îmbunătățire a modului în care se ocupă de elevi. „Cred că ar trebui să fim cu toții dați afară și să începem să angajăm de la zero”, spune profesoara.
Cum a devenit mai comod să trimiți mesaje decât să vorbești efectiv la telefon, această abilitate a devenit mai valoroasă pe piața muncii. O americancă a înființat o firmă de consultanță să-i ajute pe angajații din Generația Z (născuți la finalul anilor 1990 și până în 2010) și pe Millenials (născuți între anii 1980 și până spre finalul anilor 1990) să-și depășească fobia de a vorbi la telefon, scrie Bussines Insider.