34.000 de copii ucraineni sunt în prezent înscriși în școlile românești, din care aproape 22.000, adică 65%, sunt audienți, potrivit datelor Ministerului Educației. Audienții au un an pentru acomodare și învățarea limbii la dispoziție, în care participă la ore, dar nu primesc note în catalog. Fundația Terre des hommes România a lansat pentru ei, la finalul lunii februarie, un set de manuale auxiliare și caiete de lucru în limba română, singurele resurse de învățare de acest fel. Au făcut echipă pentru redactarea lor o româncă de origine ucraineană și o ucraineană de origine română.
Sunt peste 400 mii de studenți în toată țara, arată raportul Starea învățământului superior. Rata abandonului este ridicată, aproape jumătate dintre cei care s-au înscris la studii de licență ajung să termine facultatea. Motivul principal este lipsa banilor, iar pe locul doi stă faptul că nu reușesc să-și ia examenele și să se adapteze la viața de student. La Universitatea din București de pildă, aproape 60% dintre studenți sunt din provincie. Am vorbit cu mai mulți tineri despre ce a însemnat adaptarea la jungla bucureșteană și cu un psiholog care oferă soluții celor care se simt anxioși sau stresați.
„Unitatea școlară a culpabilizat elevul pentru fapte ale părinților săi”, au motivat judecătorii hotărârea prin care au anulat cele trei corigențe ce au dus la declararea elevului de 11 ani repetent. Dacă a făcut Informatică, putea să intre la ore, se apără școala. Hotărârea instanței, una în premieră pentru justiție și pentru sistemul de învățământ, a venit după doi ani de procese și nu mai are niciun efect pentru băiatului care a repetat clasa și a trecut într-a șaptea acum. Cu o lună înainte să înceapă procesul, ministrul Educației Monica Anisie le recomanda profesorilor să nu mai lase elevi pe vară în timpul pandemiei.