După zece ani, Raluca Nagy trăiește din nou, din septembrie 2021, în Japonia. Printr-o coincidență, a locuit mai întâi vizavi de o creșă/grădiniță, iar acum lângă o școală. Și pentru că predă la universitate, i-a încolțit gândul să scrie un serial în trei episoade despre educația din Japonia. Acesta este primul episod.
Am fost în școala din Călărași unde deja s-au pilotat planuri-cadru diferite în ultimii patru ani. Cum au făcut asta și cu ce rezultate? Întrebări pe care și le pun azi profesorii multor licee, aflați în situația de a alege ce tip de planuri-cadru implementează, căci Ministerul Educației le oferă două variante. O opțiune „conservatoare”, în care „niciunei discipline nu i s-au tăiat orele” și una „curajoasă”, în care școlile au libertate să își facă orarul după capul lor și să pună în el și activități care până acum intrau la „extracurricular”.
La începutul lunii august a acestui an, scandalul plăcuțelor de înmatriculare a încins din nou spiritele între Serbia și Kosovo, semn că tensiunile din regiunea Balcanilor de Vest sunt departe de a fi consumate. Pe fundalul lor, o generație de tineri speră, încă, la integrare europeană și vor să trăiască visul american. Krenare Buzhala studiază antropologie culturală și lucrează la proiecte educaționale pentru tineri în cadrul organizația Seed din Priștina, Kosovo. Școala 9 a stat de vorbă cu Krenare pentru a afla ce înseamnă să fii tânăr în Kosovo în acest an complicat, în care piesele pe tabla geopolitică par că se reașează.