În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.
„Găsim orice «la un click distanță», așa că nimic nu mai e special”, mi-a spus Ilinca, o pasionată a fotografiei pe film. Împinsă de trenduri de pe social media care decretau „2026 - anul analog”, am pornit să aflu ce-i așa special să te întorci la pasiuni de pe vremea părinților și bunicilor.
Continuăm seria de interviuri „Scriitori de manual”, prin care intermediem întâlniri între cititorii noștri și autorii români ale căror texte se găsesc în cărțile școlare. Săptămâna aceasta l-am întrebat pe Dan Coman, profesor de filosofie la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, poet și romancier, despre orele de mate și română de când era elev și despre primele iubiri din adolescență. La liceul sportiv, unde a predat după facultate, și-a adaptat metoda și a creat o strategie pentru un meci de fotbal în care Platon și Aristotel jucau în atac. Elevii de-a VIII-a pot citi două texte de-ale lui în manualele de română ale editurilor Corint și Art.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
