
Este profesoara de limba franceză la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București. A publicat mai multe articole despre programele și planurile de învățământ, despre reforma în educație și demnitatea cadrului didactic, începând din 1993, în revistele Tribuna învățământului și Examene, dar și pe platformele România curată și Republica. A publicat eseuri culturale în limba franceza pe site-ul mondial al Francofoniei – www.mondesfrancophones.com. A făcut traduceri pentru revista Secolul 21.

Părinții își doresc să aibă loc în școli triajul epidemiologic recomandat de Ministerul Sănătății, în contextul în care s-au înmulțit cazurile de gripă sezonieră. Dar măsura, spun aceștia, nu se aplică nici măcar în instituțiile preuniversitare care au cabinet medical. O directoare explică situația din școala pe care o conduce.
Telefonul a devenit extensia noastră. Nu se mai pune problema în ce scop este el folosit, căci orice am face, tot la el ne întoarcem - sunăm, trimitem mesaje, căutăm informații, îl folosim pentru jocuri, vizionat clipuri, seriale, ba chiar a devenit un instrument pentru muncă. Astfel, oriunde ne-am uita, toată lumea are un telefon. Și asta de la vârste fragede. Dar cum ne impactează acest lucru în timp?
După ce și-a ajutat fata cu cerințe educaționale speciale să treacă de primii ani de școală, o mamă lucrează manuale adaptate ca să dea mai departe ce a învățat altor părinți și copii.