
Este profesoara de limba franceză la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București. A publicat mai multe articole despre programele și planurile de învățământ, despre reforma în educație și demnitatea cadrului didactic, începând din 1993, în revistele Tribuna învățământului și Examene, dar și pe platformele România curată și Republica. A publicat eseuri culturale în limba franceza pe site-ul mondial al Francofoniei – www.mondesfrancophones.com. A făcut traduceri pentru revista Secolul 21.

Lumea este într-o continuă schimbare, dar unele lucruri nu sunt înghițite de veacuri. Activista Antonia Pup arată cum din cele mai vechi timpuri oamenii s-au întrebat ce ar fi bine să învețe elevii la școală. De pildă, planul-cadru medieval era alcătuit din șapte discipline, grupate în trivium (gramatică, retorică, logică) și quadrivium (geometrie, aritmetică, muzică și astronomie). Astăzi avem aceleași dileme și poate nu ar strica să ne uităm la modelele trecutului pentru inspirație.
Educația la distanță pune atâta presiune pe elevi, încât se poate ajunge și la sinucidere. S-a întâmplat cu doi liceeni din Indonezia. În timp ce Ungaria le oferă elevilor internet gratuit, Italia caută soluții să deschidă școlile în siguranță în ianuarie. Profesorii din Norvegia au fost atât de marcați de tragedia din Franța, când un coleg de-al lor a fost decapitat, încât nu mai vor să le arate caricaturile cu Profetul Mohamed elevilor la ore. Selecția Educația în lume din această săptămână.
Ce răspunde un profesor la întrebarea „De ce trebuie să învățăm literatură?"