
Este profesoara de limba franceză la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București. A publicat mai multe articole despre programele și planurile de învățământ, despre reforma în educație și demnitatea cadrului didactic, începând din 1993, în revistele Tribuna învățământului și Examene, dar și pe platformele România curată și Republica. A publicat eseuri culturale în limba franceza pe site-ul mondial al Francofoniei – www.mondesfrancophones.com. A făcut traduceri pentru revista Secolul 21.

Mircea Iliescu este doctor în genetică umană și evoluție la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și predă și la Institutul de educație continuă al aceleiași instituții. Acolo vin oameni de toate vârstele, cu sau fără facultate, să învețe despre lucrurile care îi pasionează. Românul lucrează la un proiect similar pentru educația adulților din România. „Omul cât trăiește învață” spun românii. Mircea crede că e bine să o facă și într-un cadru profesionist. Un studiu Eurostat arată că doar 7% dintre adulții din România au participat la un training sau o formă de educație, cel mai mic procent din UE.
În timp ce părinții de la sate au început să caute școli în orașele apropiate pentru copiii lor și zeci de unități de învățământ de la țară își pierd personalitatea juridică fiindcă nu mai au elevi, în comuna Mihai Viteazu din Cluj lucrurile stau invers. Elevii care plecaseră să învețe la școli din Turda, oraș la 6 kilometri distanță, s-au întors în comună. Școala a devenit o atracție și pentru copiii din comunele învecinate, dar și pentru cei de la oraș, astfel încât acum are cu 20% mai mulți elevi în catalog. Daniela Arion, directoarea școlii, povestește cum a ajuns aici.
Am văzut în ultima vreme mai multe cazuri de profesori care se plâng că, în lipsa contactului direct cu și între elevi sau studenți, le este imposibil să mențină acea atmosferă de schimb fertil de idei esențială pentru un bun proces educațional. Acești oameni sunt profesori de toate nivelurile, de la clasele primare până la universități.