Învață să cunoască oameni și să scrie din 2016. A lucrat la Realitatea TV, Adevărul și Libertatea, unde este reporter și acum.
„Prin ce se aseamănă învățătorul și profesorul?”, a fost una dintre întrebările din testul grilă dat pentru concursul pentru directori. Subiectele probei susținute săptămâna trecută au fost criticate în spațiul public că ar fi fost prea ușoare pentru un viitor manager de școală. Totuși, 34% dintre ei nu au luat nota 7, necesară pentru a trece în etapa de interviu. Profesorul Constantin Lomaca, șeful Departamentului de Științe de la Franconian Internațional School din Erlangen, Germania, a explicat într-un interviu pentru Școala 9 de ce crede că un astfel de test scris nu este relevant pentru a alege managerul unei unități de învățământ.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.
În 2021, la final de liceu, un grup de adolescenți din toată țara lansează o revistă prin care vor să spună și altora poveștile lor încă neatinse de trecerea timpului. Revista lor se numește „ESC Liceu” - cu un titlul inspirat de tasta „escape” a tastaturii. Am vorbit cu Sophia Țigănaș, redactorul-șef al revistei, pentru a înțelege mai bine cine sunt tinerii României. Mulți dintre ei se simt mai degrabă împinși de societate să-și găsească rostul oriunde altundeva, numai în țară nu.
