
Gabriela Nedelcu este profesoară de istorie și se ocupă, în paralel, și cu pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat. Crede că istoria este o poveste care s-a scris singură, dar al cărei final depinde de noi. După trei ani de matematică și informatică în liceu, s-a mutat la filologie doar ca să dea bacul la istorie, pentru că au atras-o secretele și poveștile ei. Ele s-ar pierde fără un povestitor, așa că vrea să fie ea cea care le dă mai departe.

Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
Ce înseamnă o relație toxică și de ce ne e atât de greu să ne retragem din ele? Am pornit să explorez răspunsurile plecând de la experiența mea de adolescentă, am vorbit cu tinere care au trecut și ele prin asta, am citit studii și cărți și am discutat cu psihoterapeuta Silvia Guță. Răspunsul stă tot în educarea noastră.
Sub 1% dintre copiii surzi ai României reușesc să ia examenul de Bacalaureat. Cu toate că primesc mai mult timp pentru rezolvare, subiectele nu sunt redactate de specialiștii în psihopedagogie specială și cunoscători ai limbajului mimico-gestual. Cu alte cuvinte, exercițiile de rezolvat rămân într-o limbă străină. Școala 9 a discutat despre normalizarea educației speciale cu specialiștii Marinela Axinte, Cosmin Costache și cu Bogdan Anicescu, interpretul mimico-gestual cunoscut pentru că a accesibilizat în pandemie mesajele Guvernului.