Gabriela Nedelcu este profesoară de istorie și se ocupă, în paralel, și cu pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat. Crede că istoria este o poveste care s-a scris singură, dar al cărei final depinde de noi. După trei ani de matematică și informatică în liceu, s-a mutat la filologie doar ca să dea bacul la istorie, pentru că au atras-o secretele și poveștile ei. Ele s-ar pierde fără un povestitor, așa că vrea să fie ea cea care le dă mai departe.
Ce înseamnă să fii antreprenor, de ce calități ai nevoie, de unde iei bani? Oana Craioveanu, cofondatoare Impact Hub București, Aida Enache, directoare Soluții și Guvernanță Piețe Financiare la BRD, și Andrei Dudoiu, manager la Seedblink, adică trei dintre mentorii din programul Innovators for Children, vin cu sfaturi despre cum să pornești o afacere care să aducă o schimbare în societate, dar care să genereze și profit.
În ultimii trei ani, au fost închise 260 dintre bibliotecile școlare, în special cele din rural, unde se împuținează și elevii. Finanțate din bugetele locale, multe supraviețuiesc din pasiunea unor bibliotecare care încearcă să-i câștige pe cititori și cu altfel de activități decât împrumutul de cărți. Am vizitat două școli din Onești, Bacău, unde aceleași bibliotecare au grijă de micii cititori de peste 30 de ani.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
